x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Pregatirea

de Catalin Pruteanu    |    14 Noi 2005   •   00:00
Pregatirea
GHID
Postul este o pregatire. In cele sase saptamani care vor urma, crestinii isi pregatesc sufletul si trupul pentru marea sarbatoare cu care se incheie anul calendaristic: Nasterea lui Iisus Hristos.

Primul lucru de care trebuie sa tina seama un bun crestin atunci cand posteste este sa sustina abtinerea de la mancaruri de dulce cu rugaciuni si fapte bune. Este parerea unanima a parintilor Bisericii Ortodoxe, pentru ca altfel Postul Craciunului n-ar fi decat un banal regim alimentar, dupa cum afirma parintele Mihail Stanciu, staret al Manastirii Antim. Postul Craciunului incepe la 15 noiembrie si se incheie la 24 decembrie, aceasta ultima zi fiind Ajunul Nasterii Domnului. In total, are 40 de zile.

ALIMENTE. "Postul tine toata viata", spunea parintele profesor Ioan Mihaltan. Parintele se referea la "postul integral, de la infranarea pornirilor trupesti la infranarea limbii si pana la stavilirea gandurilor inimii". Postul, scria parintele Cleopa, este cea mai veche porunca a lui Dumnezeu, pentru ca El le-a poruncit lui Adam si Evei sa nu manance din pomul cunostintei binelui si raului. Si tot parintele Cleopa clasifica posturile pe care crestinii le tin in patru: ajunarea desavarsita (abtinerea totala de la mancare si bautura), postul aspru sau uscat (cand se consuma numai seara paine si apa ori fructe uscate), postul obisnuit, cand se mananca la ore obisnuite, dar se evita alimentele de dulce. Ultima categorie este cea a postului usor, cand se fac dezlegari la untdelemn, peste si vin, aceste dezlegari facandu-se cu ocazia sarbatorilor mai mari. Postul Craciunului este unul mai usor: nu se mananca alimente de origine animala, dar exista zile cand se face dezlegare la peste, vin si untdelemn. In prima si ultima saptamana, postul este mai aspru. Dezlegari la peste, untdelemn si vin se fac in zilele in care crestinii sarbatoresc un sfant important sau cand se sarbatoreste hramul bisericii. Postul Craciunului este mai usor comparativ cu cel al Pastilor. "Postul Sfintei Nasteri a Domnului este un post mai usor. Sunt mai multe dezlegari in ceea ce priveste mancarurile. Aceasta este pentru ca oamenii sa nu se sperie, sa nu spuna: cum adica, imi pui mie acest post greu? Dezlegarile la peste, la vin, la untdelemn reprezinta o usurare", povatuieste parintele Grigore Babus de la Manastirea Antim. Doar batranii, copiii si cei bolnavi au dezlegare sa consume alimente de dulce. Cei care refuza abtinerea de la aceste alimente se exclud ei insisi din sanul Bisericii, este de parere parintele. La 21 noiembrie, praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului, se face dezlegare la peste. Multi crestini tin post negru in ultima zi a postului, in Ajunul Nasterii Domnului, adica la 24 decembrie.

RUGACIUNI. Postul fizic trebuie insotit de cel spiritual, iar rugaciunile din timpul celor 40 de zile ce preced Sarbatoarea Craciunului sunt deosebite. Sarindarele, citite in manastiri si biserici pentru sufletele viilor si ale mortilor, sunt rugaciuni facute dupa modelul dat de Mantuitor, pentru ca Iisus s-a rugat si a postit 40 de zile in pustie. "Biserica se roaga si pentru cei vii, si pentru cei morti, pentru ca in aceasta vreme de post milostenia valorifica pornirea iubitoare a omului prin pomana care se da in numele celor raposati", povatuieste parintele Mihail Stanciu. Alimentele daruite saracilor trebuie sa fie de post. Rugaciunile crestinilor in Postul Craciunului tin seama si de infranarea trupului.

MILOSTENIE. Pentru ca abtinerea simpla de la anumite mancaruri nu se poate numi post adevarat, aceasta pregatire pentru Nasterea Domnului trebuie insotita de abtinerea de la fapte rele. "Postul acesta obisnuit, fara sa mananci de dulce, nu inseamna nimic daca azi mananci de post si maine iesi in strada si ii dai cuiva o palma sau cine stie ce mai faci. Oricat ne-am abtine noi de la mancaruri, n-am rezolva nimic daca nu ne-am abtine de la vorbirea de rau, care este un pericol mare pentru mantuirea si pentru viata omului", spune parintele Babus. Dupa aceste 40 de zile de abtinere de la mancaruri de dulce, dupa abtinerea de la fapte rele, dupa rugaciunile zilnice, Sfanta Impartasanie este o incununare a stradaniei crestinesti. Postul este o conditie obligatorie pentru sfanta cuminecatura, pentru primirea cu mintea si cu sufletul a trupului si a sangelui lui Hristos, o mare taina a crestinismului ortodox.

Au fost folosite informatii din "Convorbiri duhovnicesti", Ed. De Episcopia Romanului si Husilor (1990), de Ioanichie Balan si "Mari duhovnici romani despre post", Editura Eikon, 2004

"Postul Sfintei Nasteri a Domnului este un post mai usor. Sunt mai multe dezlegari in ceea ce priveste mancarurile. Aceasta este pentru ca oamenii sa nu se sperie, sa nu zica: cum adica, imi pui mie acest post greu? Dezlegarile la peste, la vin, la untdelemn reprezinta o usurare"
Parintele Grigore Babus de la Manastirea Antim

DEZLEGARILE LA UNTDELEMN SI VIN


De ce este dezlegare la untdelemn si la vin in unele zile de post? Raspunsul il gasim in faptul ca asprimea postului este indulcita astfel prin pregatirea hranei cu unsoare vegetala, iar vinul ca o licoare ce reface puterile fizice ale omului. Regele David in Psalmul 103 il binecuvinteaza pe Domnul cu urmatoarele: "Cel ce rasari iarba dobitoacelor si verdeata spre slujba oamenilor; ca sa scoata paine din pamant si vinul veseleste inima omului; ca sa veseleasca fata cu untde- lemn si painea inima omului o intareste". (Daniela Sontica)

ACUM ESTE TIMPUL SA NE CURATIM SUFLETUL SI TRUPUL


Postul Craciunului ne da putinta curatirii trupesti si sufletesti. El inchipuie, apoi, ajunarea de 40 de zile a prorocului Moise, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. Dupa cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugaciune, asa se cuvine sa astepte si crestinii Craciunul. Postul tine de la 15 noiembrie la 24 decembrie. Lasam sec in seara Sf. Filip, la 14 noiembrie. Daca acesta cade miercurea sau vinerea, incepem postul in seara zilei de 13 noiembrie. Postim de: carne, oua, branza si lapte. Lunea, miercurea si vinerea, mancam bucate fara unsoare si fara vin, martea si joia se dezleaga la untdelemn si vin, iar sambata si duminica, dezlegare la peste, untdelemn si vin. Daca in zilele de luni, miercuri si vineri praznuim vreun sfant mare, insemnat in calendar cu cruce neagra, mancam untdelemn si bem vin, iar daca in aceste zile va cadea hramul bisericii sau o sarbatoare insemnata in calendar cu cruce rosie, atunci dezlegam la peste. Martea si joia mancam peste, untdelemn si bem vin, cand cade in aceste zile vreun sfant mare, hramul sau sarbatori insemnate in calendar cu rosu. Daca zilele de 20 si 23 noiembrie, 4, 5, 6, 9, 16 si 20 decembrie, zilele in care se praznuiesc sfintii mai insemnati, cad lunea, miercurea sau vinerea, atunci mancam untdelemn si bem vin, iar daca aceste zile cad martea si joia, mancam si peste, explica monahia Varvara, stareta Manastirii "Sfintii Voievozi", din Slobozia. (Violeta Cristea)

DE CE MANCAM PESTE SI ICRE


Pestele este un aliment simbolic, considerat potrivit pentru zilele de dezlegare, oarecum mai sarbatoresti ale posturilor. Mantuitorul insusi a facut minunea inmultirii pestilor, a pescuirii minunate, iar cand s-a aratat ucenicilor dupa inviere a cerut sa manance peste. In unele locuri se dezleaga la icre in zilele de hram, altele in care se mananca peste, in functie de traditia locala. (Daniela Sontica)
×