x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Prin cenusa comunista

0
Autor: Loreta Popa 05 Feb 2007 - 00:00
Prin cenusa comunista


POVARA GREA
Patriarhul Iustin Moisescu s-a straduit sa gaseasca un raspuns inteligent presiunii la care regimul ateu comunist supunea Biserica.

De aceea avea o atitudine prevenitoare cu demnitarii regimului, in care nu avea deloc incredere. Stia prea bine ca rezistenta vizibila nu avea succes. O cale de mijloc, cu mijloace mai subtile, se vadea a fi cea mai potrivita pentru a putea gasi o punte de legatura cu sistemul.

DISPUSI SA INCHIDA OCHII. Biserica trebuia intarita astfel incat sa fie capabila sa supravietuiasca luptei cu autoritatile comuniste cu cat mai putine pierderi din vifornita acelui timp de restriste. In anii de negare a credintei si a valorilor ei, acest mare patriarh a dovedit ca Biserica noastra este vie, actuala, continuandu-si lucrarea binefacatoare in viata poporului roman. Ca mitropolit al Moldovei, Iustin Moisescu a vazut in intoarcerea monahilor izgoniti una din resursele de revigorare a ortodoxiei romanesti. A mers chiar mai departe cu gandul si cu fapta, desi imprejurarile erau mai mult decat potrivnice. A deschis portile manastirilor celor tineri. Legea alungarii calugarilor din manastiri nu fusese abolita, dar scurta liberalizare de dupa 1965, precum si ingaduinta unor autoritati locale, dispuse sa inchida ochii, i-au permis sa incurajeze staretii si staretele sa-i primeasca inapoi pe cei fortati sa plece si chiar sa statorniceasca novici. Un obiectiv urmarit perseverent si cu inepuizabila energie a fost cel al restaurarii vechilor manastiri si biserici aflate in paragina.

FARA MULTA VORBARIE. Un adevarat miracol i-a fost daruit patriarhului Iustin Moisescu cand s-au deschis lacatele vistieriei statale. In timp ce propaganda oficiala tuna impotriva misticismului si satele erau colindate de brigazi stiintifice, fara prea multa vorbarie, construirea de noi lacase de cult a fost larg propovaduita pe toata intinderea Moldovei, rasarind astfel biserici noi, rezidindu-se si stravechile manastiri voievodale.

Ca patriarh, intr-o vreme cand nesabuitele autoritati comuniste erau determinate sa distruga totul pentru planul de sistematizare urbana, chiar daca asta insemna ca o serie de cladiri istorice si de biserici sa fie facuta una cu pamantul, Iustin Moisescu a reusit, cu eforturi prea putin cunoscute, sa pastreze pe vechile lor amplasamente bisericile Coltea si Kretzulescu, inchise din dispozitia autoritatilor comuniste, si Biserica Sfantul Gheorghe-Nou, necropola brancoveneasca, pe care tot el o restaurase din ruinele pe care le lasase cutremurul.

DEALUL MITROPOLIEI. A salvat de la demolare, acceptand sa fie translate, cu pierderea incintelor, neavand alta solutie, sase biserici (Mihai Voda, Schitul Maicilor, Olari, Sfantul Ilie-Rahova, Sfantul Ion-Piata, Sfantul Gheorghe-Capra) si Palatul Sfantului Sinod de la Manastirea Antim. In acei ani, regimul intentiona sa inchida Catedrala si sa mute Centrul Patriarhal si Resedinta patriarhului de pe Dealul Mitropoliei la Manastirea Vacaresti, pentru a face loc pe acest deal unui monument al victoriei socialismului.

Atat patriarhul Iustin, cat si succesorul sau, Prea Fericitul Patriarh Teoctist, s-au opus categoric proiectului, aratand ca, daca se stramuta Patriarhia, s-ar fi desfiintat traditia aproape legendara a acestui deal, martor al trecutului nostru istoric ce ne leaga de inaintasi, iar ruperea traditiei are urmari nedorite in sufletul poporului, facandu-l sa se simta strain in propria lui tara. Astfel, Patriarhia a ramas pe vatra sa istorica, insa Manastirea Vacaresti n-a putut fi salvata, cum n-au putut sa fie salvate nici manastirile Cotroceni si Pantelimon. In incercarea sa de a domoli nebunia demolarii bisericilor bucurestene, patriarhul Iustin a cerut audienta la Nicolae Ceausescu, dar n-a fost primit, fapt care l-a framantat, caci adversitatile erau mari, si asupra persoanei sale se faceau presiuni din toate partile.

Primaria Capitalei insista sa primeasca de la Centrul eparhial aviz de demolare a bisericilor. Patriarhul a refuzat si n-a semnat nici un act in acest sens. Nu s-a descoperit in nici o arhiva un aviz al patriarhului sau al unei parohii in care sa se fi dat acordul in vederea demolarii vreunei biserici.

Manastirea Putna a fost unul dintre monumentele istorice de care Patriarhul Iustin Moisescu s-a ingrijit in mod deosebit

RECONSTRUCTIE. Venind la carma Bisericii Ortodoxe Romane dupa marele cutremur din primavara anului 1977, Patriarhul Iustin Moisescu a gasit la Arhiepiscopia Bucurestiului peste 800 de biserici si manastiri pe care le restaurase vrednicul sau inaintas, patriarhul Justinian, daramate sau grav avariate. Consultandu-se cu specialistii, Iustin Moisescu a demarat ample lucrari de reconstructie, consolidare si restaurare a lacaselor de cult imediat dupa cutremur. Astfel, a reintinerit Manastirea Negru-Voda din Campulung-Muscel, a restaurat complexul manastiresc de la Radu Voda, unde functioneaza Seminarul teologic, a facut reparatii capitale la manastirile Curtea de Arges, Zamfira si la Sanatoriul Techirghiol. A zidit biserici noi, cum sunt cele de la Zimnicea, un oras aproape in intregime daramat de cutremur si Scheiul de Sus. A deschis santierul de la Popesti-Leordeni pentru construirea noilor ateliere ale Patriarhiei si pe cel de la ferma Jercalai. A inceput lucrarile de constructie a unui nou local pentru Institutul Teologic din Bucuresti, amplasat langa vechea cladire, care a fost consolidata si reamenajata. Lucrari importante a intreprins si la Catedrala Patriarhala, unde a restaurat pictura, a curatat catapeteasma si a inlocuit vechea pardoseala din dale de piatra cu alta noua, din placi de marmura alba.

O mostenire greu de purtat pe umeri si deloc potrivita celor palizi sufleteste, insa pana la capatul vietii sale pamantesti Patriarhul Iustin Moisescu a incercat sa-si implineasca misiunea.

MUZEE DE ARTA BISERICEASCA

In cei 20 de ani de pastorire ca mitropolit al Moldovei si al Sucevei, intr-o vreme plina de oprelisti si presiuni asupra Bisericii, Patriarhul Iustin Moisescu a reusit cu credinta, cu rabdare si intelepciune practica sa construiasca noi cladiri la Centrul eparhial, 70 de biserici si capele noi, 52 de case parohiale, 5 sedii de protopopiat. A restaurat, integral sau partial, peste 20 de manastiri si schituri, monumente istorice, cu fonduri obtinute de la Stat si cu bani daruiti de credinciosi: Putna, Neamt, Moldovita, Sucevita, Voronet, Dragomirna, Slatina, Agapia, Cetatuia, Bistrita, Secu.

PENTRU INTENSIFICAREA VIETII DUHOVNICESTI

A sfintit biserici noi sau restaurate, a dorit mult ca preotii sa fie permanent in mijlocul credinciosilor, atat pentru a preveni sau diminua prozelitismul sectar, cat si pentru a intensifica viata duhovniceasca a parohiei. Ca ierarh a publicat numeroase articole, pastorale, cuvantari, dari de seama mai ales in revista "Mitropolia Moldovei si Sucevei". Au fost ridicate noi cladiri in incinta Centrului eparhial Iasi, catedrala si resedinta au fost refacute, au fost restaurate numeroase manastiri si biserici, monumente istorice din eparhie.

MANUALE PENTRU INVATAMANTUL TEOLOGIC SUPERIOR

Sub directa sa indrumare, ca mitropolit la Iasi s-au editat volumele: Monumente istorice-bisericesti din Mitropolia Moldovei si Sucevei (1974); Psaltirea in versuri a lui Dosoftei, editie critica (1975); monografiile: Catedrala mitropolitana din Iasi (1977), Manastirea Cetatuia (1977); brosuri-albume de popularizare a manastirilor, carti de rugaciuni. Ca patriarh a initiat marea colectie de scrieri patristice intitulata "Parinti si Scriitori Bisericesti", proiectata in 90 de volume, din care au aparut pana la moartea sa cateva zeci de titluri, precum si colectia Arta crestina in Romania, in sase volume. De asemenea, s-a tiparit o noua editie sinodala a Sfintei Scripturi (1982), o noua editie a Noului Testament (1979); manuale pentru invatamantul teologic superior si pentru seminariile teologice, teze de doctorat, carti de cult. Si-au continuat aparitia revistele centrale bisericesti si cele mitropolitane, precum si buletinele comunitatilor ortodoxe romane de peste hotare.
Citeşte mai multe despre:   patriarhul,   biserici,   iustin,   moisescu,   editie de colectie,   patriarhul iustin

Serviciul de email marketing furnizat de