x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Printul alb

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică 12 Dec 2005 - 00:00
Printul alb


BARBU STIRBEY
Printul Barbu Alexandru Stirbey a jucat un rol deosebit in politica tarii pana in 1931, cand a fost exilat de Carol al II-lea. Elegant, distins, frumos, de o inteligenta remarcabila, iubitul Reginei Maria, prezenta dorita in inalta societate, si-a meritat din plin porecla de "Printul alb".

Numele de Barbu este foarte intalnit in familia Stirbei. Cel mai apropiat de noi in timp este printul Barbu Alexandru Stirbey (cu "y" se semna el), cel care a jucat un rol important in politica romaneasca de la inceputul secolului al XX-lea. El are ca stramos pe Badea Stirbei, Mare Vornic la 1777, tata a patru fii care nu au avut la randul lor copii. Succesiunea a asigurat-o insa cel de-al patrulea fiu, Marele Vornic Barbu Stirbei, care l-a adoptat pe Barbu, fiul nepoatei sale, Caterina Vacarescu. Acest fiu adoptat n-a fost altul decat Barbu Stirbei, Domn al Munteniei intre 1849 si 1856 si tatal omului politic Alexandru Stirbei, din a carui casatorie cu Maria Ghica Comanesti a rezultat Printul Barbu Alexandru Stirbey, sfatuitorul de incredere al Regelui Ferdinand.

PORTRET. Nascut la 4 noiembrie 1872, la Buftea, coborator si din neamul Brancovenilor prin bunica Elisaveta, Printul Barbu A. Stirbey a urmat atat liceul, cat si cursurile Facultatii de Stiinte Juridice din Paris. Intors in tara, s-a casatorit cu Nadeja Bibescu, verisoara sa primara, cu care a avut patru fiice: Maria, Adina, Elisa si Jeana. Dintre fiice, spune Nicolae Iorga, cea mare mostenise insusiri intelectuale deosebite, ceea ce facea din ea un interlocutor foarte agreabil.

Portretul lui Barbu Stirbey reiese cu claritate din scrierile lui Iorga, recunoscator ca familia printului sponsoriza aparitia ziarului sau Neamul romanesc, din insemnarile Reginei Maria, care venea adesea la palatul familiei de la Buftea, din memoriile lui Constantin Argetoianu, contemporan cu printul, ca si din multe alte relatari.

Personalitatea lui Barbu Stirbey de om extrem de rafinat, cult, manierat, barbat frumos, cu parul bogat si negru, de o tinuta tipic englezeasca i-a adus supranumele de "Printul alb". Fiicele lui il divinizau, spunandu-se ca, intrebate fiind cu cine vor sa semene viitorii lor soti, ele ar fi raspuns in cor: "Cu tata!", ceea ce nu s-a intamplat, desigur.

AMANTUL. Cum Printul mostenitor Ferdinand suferise in 1897 de o fibra tifoida care il uratise ingrozitor, Printesa Maria avea toate motivele sa se indragosteasca de fermecatorul Print Stirbey, aflat mai tot timpul in cercul de persoane al printesei. Iar daca desele vizite ale lui Barbu la Palatul Cotroceni puteau starni banuieli, Regele Carol I, desi a certat-o deseori pe printesa mostenitoare pentru legaturile extraconjugale, a inchis ochii fata de relatia ei cu Printul Barbu Stirbey, numindu-l pe acesta din 1913 administrator al Domeniilor Coroanei Regale. Gurile rele erau inchise, in plus, Stirbey era cel mai bun exemplu de gospodar prin propriile afaceri de succes. Ferdinand se prefacea ca nu vede a fi ceva intre sotia sa si Barbu, poate si pentru faptul ca gasea in acesta din urma o minte foarte ascutita cu care putea sa dezbata indelung probleme de politica. In ciuda tuturor "barfelor", intre Ferdinand si Barbu se leaga o prietenie care nu va fi zdruncinata nicicand. Mai tarziu, devenit rege, Ferdinand il va lua consilier personal pe Stirbey. Si intre Maria si familia lui Stirbey relatiile sunt foarte prietenesti. Nadeja, sotia lui Barbu, ca si fetele lor, o admira sincer pe printesa mostenitoare si sunt mirate de zvonurile rautacioase. De altfel, si Regina Maria in memoriile sale vorbeste foarte frumos despre familia Stirbey, scriind despre Nadeja: "Era si este inca tipul perfect al sotiei si al mamei. A trait numai pentru ai ei. Imi placea mult sa ma duc la ea; sotul si copiii ei imi erau de asemenea prieteni. Cand te aflai langa ea, pierea latura mai intunecata a vietii". Nadeja Stirbey, aceasta femeie foarte optimista, se considera "cea mai fericita dintre femei" si nu sunt motive sa credem ca nu era, sotul ei purtandu-se foarte frumos cu ea si a convins-o probabil ca intre el si regina nu este decat prietenie.

Vedere din parcul Palatului Stirbey de la Buftea

CAMARILA. S-a spus despre Stirbey ca a jucat rolul lui Pigmalion fata de viitoarea Regina Maria, intrucat acolo, in salonul mare al Palatului de la Buftea, printul descurca pentru ea incurcatele ite ale politicii interne si externe, facand-o sa priceapa aceasta arta si stiinta deseori nesuferita femeilor, instructie care i-a folosit mai tarziu reginei. Barbu Stirbey mai avea o calitate: era cumnatul lui Ion I.C. Bratianu, marele lider politic liberal, cu influenta in politica tarii, sora lui Barbu, Eliza, fiind casatorita cu Bratianu. Camarila regala formata de Maria, Bratianu si Stirbey a fost acuzata adesea de oamenii politici ai momentului, ca si de Carol al II-lea, acesta fiind si motivul pentru care, ajuns rege, a indepartat-o pe mama sa de la curtea regala. Revenind la Barbu Stirbey, acesta a influentat hotararile lui Ferdinand mai mult decat oricine. Impreuna cu Regina Maria, al carei "amant temeinic" spune Argetoianu in "Amintirile" sale ca era, Stirbey l-a convins pe Regele Ferdinand ca trebuie sa renunte la gandul ca Romania trebuia sa intre in razboi alaturi de Puterile Centrale, argumentandu-i ca Antanta va iesi invingatoare.

Pe timpul primului razboi mondial, cand familia regala s-a retras la Iasi, Printul Stirbey le-a fost din nou alaturi. Pentru a evita o rascoala a ostasilor romani, in 1917, asemanatoare celei din Rusia, unde tarismul fusese infrant, Stirbey, Bratianu, Iorga si Maria l-au sfatuit pe Regele Ferdinand sa promita ostasilor de pe front ca va face reforme agrare. Textul promisiunii, redactat de Stirbey si rostit de rege, a fost un succes si, datorita lui, popularitatea regelui a crescut. Cand Rusia a iesit din razboi, in noiembrie 1917, Romania a trebuit sa semneze pacea separat cu Puterile Centrale, negocierile s-au tinut, ca o ironie la adresa lui Barbu Stirbey, la Palatul de la Buftea.

Contrar opiniei generale, Argetoianu sustine ca legatura cu Regina Maria i-a facut mai mult rau lui Stirbey decat bine, intrucat altfel ar fi fost evolutia acestui om de o inteligenta remarcabila de n-ar fi fost povestea din alcovul regal. Memorialistul scria: "In realitate, influenta lui Stirbey asupra Regelui Ferdinand a fost o influenta directa; subjugase pe rege cum sedusese pe regina si-l fermecase mai bine decat pe dansa, caci regele nu l-a tradat pana la moarte, pe cand supunerea reginei a suferit cateva eclipse".

Se refera, desigur, la "iubirea vietii" reginei, colonelul canadian Joe Boyle, cu care l-a "inselat" pe Stirbey. Insa, dupa moartea lui Carol I, Stirbey a stiut ca nimeni altul sa devina indispensabil la Palatul Cotroceni, astfel incat nici o hotarare nu se lua fara el, atat de mult era apreciat de Ferdinand.

Palatul de la Buftea, construit in 1864 de Alexandru B. Stirbei

AVEREA. In 1890, dupa moartea tatalui sau, Barbu devenea mostenitorul Palatului de la Buftea si tutorele fratilor sai mai mici. Si-a iubit cu patima domeniul poate pentru ca aici isi petrecuse copilaria, dar si pentru ca era pasionat de agricultura. A infiintat langa parcul palatului sau o fabrica de conserve si tot la Buftea a infiintat o pepiniera de vita americana, o laptarie, o moara sistematica, iar in 1902 o fabrica de vata si pansamente. Este primul care a introdus in Vechiul Regat cultura bumbacului si a orezului. Mosiile sale se intindeau pe terenuri vaste: la Buftea avea 225 ha de teren arabil si 225 ha de padure; in judetul Olt, la Stirbey, avea 325 ha teren arabil, 2.500 ha padure si 45 ha vie; la Plugari, in Iasi avea 5.800 ha teren arabil; la Plopii-Slavesti din Teleorman detinea 345 ha teren arabil. De asemenea, era presedintele unor consilii de administratie ale unor mari banci, societati si uzine: Steaua Romana, Uzinele Resita, Titan-Nadrag-Calan, Astra, Societatea Generala de Asigurari din Bucuresti, Societatea Franco-Romana de Materiale de Drum de Fier si altele. Prin urmare, Stirbey era posesorul uneia dintre cele mai fabuloase averi din Romania, iar dupa parerea lui Ion Antonescu era chiar "cel mai bogat om" din tara.

Printul Barbu Stirbey si sotia sa Nadeja (1876-1956)

EXILUL. Aproape imediat dupa moartea Regelui Ferdinand in 1927, a murit si liberalul Ion I.C. Bratianu, iar situatia politica din tara era destul de neclara. Printre adversarii lui Carol al II-lea se numara si Barbu Stirbey, iar cand Carol a fost proclamat rege, la 7 iunie 1930, Barbu a fost nevoit sa plece in exil la Paris, unde a stat 10 ani. Viata lui era insa spionata de oamenii regelui. La Paris, Printul Stirbey a fost victima unei tentative de asasinat in urma careia s-a refacut cu greu. Revenit din exil, dupa inlaturarea in 1940 a lui Carol al II-lea, Barbu Stirbey a fost trimis in misiune diplomatica la Cairo si Moscova, in incercarea de a trata cu Aliatii. In anul 1945, partidele politice istorice si Regele Mihai doreau alternativa formarii unui guvern sub conducerea lui Barbu Stirbey, in timp ce tara era in tranzitia de la guvernul lui Radescu la cel al lui Petru Groza. Din pacate, la 2 martie 1945, Petru Groza este impus de Moscova, iar Barbu Stirbey nu a apucat sa fie numit prim-ministru. Printul Stirbey a murit in mod neasteptat in 1946 de cancer hepatic. Intrucat Stirbey era considerat inamicul numarul unu al Moscovei, s-a spus ca a fost asasinat. Printului i s-a facut rau in urma participarii la o receptie data in cinstea diplomatului rus la Bucuresti, Andrei Visinski. "Printul alb" al politicii romanesti a fost inmormantat, alaturi de bunicul sau, domnitorul Barbu Stirbei, la Capela din parcul Palatului din Buftea.

"Era suficient de bogat, avea o tinuta demna, se simtea mandru de ascendenta sa princiara, astfel incat s-a multumit sa fie sfatuitorul Regelui Ferdinand si amantul Reginei Maria. I-a placut jocul politic de culise si a avut un rol important in evolutia Romaniei, punand in umbra multi lideri de partid si ministri"
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu
Articolul "Eminente cenusii - Barbu Stirbey"
Magazin istoric nr. 6/1999

"Cine va scrie odata despre domnia Regelui Ferdinand va trebui, daca va voi sa spuna adevarul, sa puna mai in evidenta aceasta figura enigmatica, plina de umbre si lumini, plina de contraste si goluri si totusi de o unitate impresionanta in actiune"
Constantin Argetoianu
"Pentru cei de maine amintiri din vremea celor de ieri"

Editura Humanitas, 1992

Bibliografie:
Constantin Constantinescu, "Printul Barbu Alexandru Stirbey in istorie", Bucuresti, 1998
Narcis Dorin Ion, "Castele, palate si conace din Romania", vol. I, Editura Fundatiei Culturale Romane, 2003
Constantin Argetoianu, "Pentru cei de maine amintiri din vremea celor de ieri", Editura Humanitas, 1992
Octav-George Lecca, "Familiile boieresti romane", Muzeul Literaturii Romane, Bucuresti, 2000

AVEREA SPULBERATA


Nadeja a fost singura din familie care a ramas in tara dupa venirea comunistilor. Ea i-a supravietuit lui Barbu inca vreo 14 ani, ultimii fiindu-i umbriti de suferinta provocata de paralizia picioarelor. Fetele au plecat toate in strainatate, nici una din ele nu mai traieste. Palatul din Buftea a fost administrat de Nadeja pana in 1949, la nationalizare, dupa care intreaga avere a intrat in proprietatea statului. Atunci au fost distruse si furate cele mai multe din lucrurile de valoare din palat, inclusiv tabloul "Evreul cu gasca" de Nicolae Grigorescu. Astazi, Palatul din Buftea este revendicat de urmasi.

CONSEMNARI DESPRE FAMILIA STIRBEI


Date despre Stirbei se gasesc in istorie prin secolul al XVI-lea, cand familia era deja infloritoare si inrudita indeaproape cu Buzestii. Primul Stirbei consemnat in hrisoave este Marele Vornic Cernica Stirbei care, la 1608, in vremea lui Radu Serban, zideste Manastirea Iazerul, desigur, Manastirea Cernica de astazi.
In vremea lui Voda Brancoveanu (1688-1714) se pomeneste despre un calugar Stirbei si cei doi fii ai sai, Constantin si Radu, uneltitori la mazilirea domnitorului, care, macar ca le-a aflat faptele, "nu s-a potrivit Domnul blastamaciunei lor, ci i-au iertat", cum scrie cronicarul anonim al Tarii Romanesti. Mai tarziu, sub Stefan Cantacuzino, care i-a urmat la tron lui Brancoveanu cel martirizat de turci, Constantin Stirbei era Ban, iar Radu Stirbei de la Isvor era Vistiernic.

KRONPRINTUL LA BUFTEA


Palatul de la Buftea al familiei Stirbey a fost gazda unei mari serbari campenesti date in cinstea vizitei la Bucuresti a Printului mostenitor al Germaniei, Friedrich Willhelm. Astfel, la 10 aprilie 1909, la resedinta Printului Barbu Stirbey s-a reunit inteaga clasa politica romaneasca: Ionel Bratianu, Ion Lahovary, Spiru Haret, Alexandru Marghiloman, Leon Mavrocordat, Grigore Cantacuzino, Alexandru Djuvara, Grigore Antipa si multi altii. N-au lipsit Principii mostenitori Ferdinand si Maria, alaturi de printul mostenitor german aflandu-se si Karl Anton de Hohenzollern. Martha Bibescu, prezenta si ea cu sotul ei, Printul George Bibescu, relateaza cu amanunte momentul in cartile sale de memorii.
Citeşte mai multe despre:   maria ,   barbu,   regelui,   carol,   prinţul,   ferdinand,   alex,   buftea,   palatul,   familia,   stirbei,   editie de colectie,   stirbey,   nadeja,   printul barbu,   palatul buftea,   regelui ferdinand

Serviciul de email marketing furnizat de