x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Privirea icoanelor

0
Autor: Rodica Mandache 19 Feb 2007 - 00:00
Privirea icoanelor


Postul Pastilor / FERESTRE SPRE CER
Eram mica de tot si tin minte o intamplare pe care n-am inteles-o deloc atunci, deci n-ar fi trebuit s-o tin mine si totusi am tinut-o. Eram in orasul meu natal, Iasi, la o gradinita supervizata de suedezi.

Intr-o zi, educatoarele umblau de colo-colo tulburate si una dintre ele a spus: Copii, dam jos icoana si de maine aici, pe perete, va sta tatucul Stalin. Tin minte locul de langa fereastra si tabloul urias aproape pana-n tavan hasurat cu negru si rosu. Mai zilele trecute am prins sfarsitul unei emisiuni "Sa fie sau nu icoana pe peretele clasei la scoala?" Nu m-au suparat tampeniile, aberatiile, lasitatile sau raspunsurile SF ale ministrului Hardau, m-am invatat cu mizeria spirituala minutios mediatizata din ultimul timp. Dar am sangerat de durere cand i-am auzit pe cei doi reprezentanti ai scolii, doi elevi de liceu, vorbind despre subiect. Un baiat si o fata. Fata avea ochelari, scriu asta ca sa se recunoasca, cu parul adunat neingrijit intr-o claie creata. Baiatul era mai acatarii, dar tot din conducerea clasei, a scolii, a liceului. Si au realizat atunci ca activistii nu sunt ai erei socialiste, un produs comunist ca sa-l putem injura. Activistii se nasc pur si simplu oricand si oriunde. Si sunt uraciosi si rai.

ACTIVISTII. Otrava pe care o varsau acesti doi adolescenti era sinistra. Fata era revoltata ca a fost inscrisa cu forta la ora de religie, cum i s-a folosit semnatura... Baiatul era revoltat ca erau icoane pe perete. Si avea si o teorie tot otravicioasa. Erau doua exemplare perfecte de "activisti". Ma tem de ei oriunde vor ajunge. Erau de fata o parte dintre cei mai stralucitori intelectuali ai zilei.

Ma-ntreb, in afara de lupta plina de temperament pentru o cauza nobila, le-a explicat cineva ce-nseamna icoana celor doi copii, de ce trebuie sa fie pe perete, de ce e buna materia asta - Religia - si ce ne-nvata ea? Fac parte dintr-o generatie hulpava in citirea Bibliei si a cunoasterii religiilor lumii, caci noi nu aveam voie... era interzis. Nu stiu ce programa si ce sistem de predare a Religiei exista azi, eu nu am facut religia la scoala si uneori am suferit ca nu avea cine sa-mi explice lucruri pe care as fi vrut sa le stiu bine.
Revin la icoane.

OBIECTE SFINTE. Icoanele, alaturi de Cruce, sunt obiectele de cult pe care ortodocsii le respecta in mod deosebit. Icoana este reprezentarea prin desen si culoare a Sf. Treimi, a Maicii Domnului, a Sfintilor, precum si a scenelor din istoria sfanta. Nu orice reprezentare poate fi icoana, ci numai aceea care respecta legile icoanelor.

Cuvioasa Paraschieheva (Sfanta Vineri), Biserica Sfantul Gheorghe Nou

Icoana, ca obiect de cult in viata omului crestin, se fundamenteaza pe realitatea intruparii Logosului Dumnezeiesc, prin faptul ca sfintii sunt persoane real-istorice, dar mai ales pe nevoia omului de a cunoaste revolutia lui Dumnezeu cu intreaga sa personalitate, luand fire omeneasca prin Iisus, Dumnezeu si-a aratat omeneste chipul sau. Mesajul lui Dumnezeu se transmite prin cuvant, dar si prin imagine - adica acest chip dumnezeiesc. Vederea explica mai clar. Icoana are autoritatea timpului. Icoanele au aparut de la inceput, impreuna cu credinta. Locul icoanei este in biserici, in casele oamenilor si-n locurile unde e nevoie de ele. E drept ca in 1990, ca sa nu ramana un cui gol in locul tablourilor cu fostul conducator al tarii, au aparut Icoane. Si cum el era te miri unde, si icoanele au aparut stupid peste tot.

Suntem un popor frumos, dar plin de pacate. Avem si o mare calitate, care e si izvorul tuturor necazurilor pe care le-am trecut. Suntem, cum spune Eminescu, cel mai tolerant popor din lume. Nu pledez nici pro, nici contra. Lucrurile sunt asa cum trebuie sa fie, pentru ca traim intr-un univers teleologic. Dar exista un studiu, "L’Icono o L’invisibile". Icoana e invizibilul. Icoana e mister.

OMENESCUL. Au mai fost crize iconoclaste cand s-a spus ca intruparea nu doar justifica, dar chiar cere icoana prin excelenta. Intruparea impune o infatisare omeneasca. Omenescul se fixeaza in imobilitate. Punctul central al icoanei il reprezinta ochii. "Luminatorul trupului este ochiul. Daca ochiul tau este bun, tot trupul tau va fi luminat, dar daca ochiul tau va fi bolnav, tot trupul tau va fi intunecat" (Luca 11-34).

Imobilitatea fetei in icoana este si ea de prima instanta, intrucat i se substituie un alt tip de miscare, ce nu apartine vizibilului. Icoana se ofera privirii. Icoana arata o privire cu fata umana si ea priveste mai degraba decat este pri-vita. Icoana realizeaza o patrundere a invizibilului in vizibil. Icoana realizeaza in esenta schimbul a doua priviri, ale sfantului si ale credinciosului care se roaga. Icoana are o singura miza: incrucisarea privirilor prin care e strict definita Iubirea. Icoana purifica pentru ca chipul din icoana percepe deplina realitate a celui ingenuncheat in fata ei.

Icoana este privirea spre Absolut, spre Divinitate. Icoana tulbura si linisteste. Icoana inseamna comunicare. Icoana inseamna dragoste, trezirea ei. Omul este modelat in chip progresiv de ceea ce contempla.

OBIECT DE CULT. In anul 787, tinut la Niceea, Sinodul al VII-lea - for al Bisericii crestine de pretutindeni - a hotarat: "Icoana se va aseza in Biserica lui Dumnezeu. Caci de cate ori le vom privi, ne vom aminti si vom cinsti pe Dumnezeu, pe Sfinti si pe Maica-Domnului".

Icoanele au fost numite "ferestre spre cer", adica acele cai de a ne indrepta spre transcendent. Icoanele se sfintesc, si prin asta icoana devine semnul unei prezente harice. In rugaciunea de sfintire a icoanei se spune ca "aceasta icoana am pus-o cu cinste inaintea slavei Tale nu indumnezeind-o, ci stiind ca cinstea ei se suie la cel zugravit pe ea". Toate icoanele au putere cand te rogi la ele, dar unora li s-a dus vestea ca sunt "facatoare de minuni".

In Bucuresti sunt 11 asemenea icoane, unele dintre ele foarte cautate de credinciosi. Cele mai multe au chipul Maicii Domnului, si asta pentru ca Maica Domnului este grabnic ajutatoare. Rugaciunea catre Sf. Maria Maica Domnului este si cea foarte cunoscuta.

"Bucura-te Marie cea plina de har! Domnul este cu tine, Binecuvantata esti tu intre femei si Binecuvantat este rodul pantecului tau ca ai nascut pe Mantuitorul sufletelor noastre Aparatoare Doamne pentru biruinta multumim Nascatoare de Dumnezeu scapa-ne pe noi de toate nevoile si noi sa strigam Tie Bucura-te mireasa cea pururea fecioara."

Icoana si moastele Sfantului Ciprian (Zlatari)

BISERICA COLTEA. Icoana este a Maicii Domnului si se afla langa altar in stanga. E o icoana mare si frumoasa. A fost donata Bisericii Coltea in anul 1786 de domnitoul Nicolaie Mavrocordat. Icoana este din argint poleit cu aur si e lucrata cu minutie si har; are ferecatura. Biserica mai are inca bine pastrate si alte icoane vechi din secolele XVII-XVIII; vechi si valoroase sunt si stranele, jilturile si alte obiecte de cult donate de ctitorul fondator al Bisericii Coltei - Mihail Cantacuzino.

BISERICA OLARI. Exista documente de atestare din secolul al XVIII-lea: "In numele tatalui si fiului si Sf. Duh ziditu-s-au aceasta Biserica sfanta si Dumnezeiasca si se praznuieste Hramul la Adormirea prea Sfintei stapane Nascatoare de Dumnezeu si pururea fecioara..."

Prin vechimea si insemnatatea sa, Biserica Olari a fost declarata monument istoric. A scapat ca prin urechile acului de la marea osandire a Bisericilor - operatiunea Ceausescu din anii 1977-1989. E ascunsa dupa blocurile de pe Calea Mosilor. Icoana facatoare de minuni este a Maicii Domnului, are valoare istorica. A fost adusa la 1810 de refugiatii turci veniti aici la finele razboiului ruso-turc. Icoana a fost intai in Biserica Batiste, apoi la Biserica Pitar-Mosi, iar in 1830, prin decizia Mitropoliei, icoana este statornica la Biserica Olari.

Biserica mai pastreaza icoane argintate pe catapeteasma, o Sfanta Evanghelie din Venetia adusa tot in 1810, carti vechi, potire si alte obiecte valoroase. Deasupra usii de la intrarea in Naos se afla un Epitaf lucrat artistic pe panza rosie datand din 1820, ostenit cu migala de Stefanos Dimitrios. E reprezentata punerea in mormant a Maicii Domnului. Icoana facatoare de minuni este tare cautata de bolnavi si necajiti. Ea nu mai seamana cu icoana adusa de la Manastirea Arnauchiul din Turcia in 1810, caci in 1864 i s-a schimbat ferecatura de argint aurit, adaugandu-i-se 24 de mici medalioane care arata minuni savarsite de Maica Domnului.

BISERICA DOAMNEI. Are Hramul "Intrarea in biserica a Maicii Domnului", sarbatoare mare, ce se afla la 21 noiembrie. Si aceasta biserica este ascunsa intre blocuri, desi e monument istoric, ctitorita si fondata de Serban Cantacuzino si Maria Doamna in 1683. Icoana facatoare de minuni e o icoana ciudata, pictata in stil apusean. Nu se stie cine a adus-o si a donat-o. Dar foarte cautata pentru binefacerile trupesti si sufletesti. Sunt femei batrane, singure si fara nici un ajutor, care stau ore intregi cautand alinare.

BISERICA MIHAI VODA. Se afla pe Strada Sapientei, despre care vorbeste Caragiale. Se afla pe Splaiul Independentei. Ctitor-fondator al Bisericii - domnitorul Mihai Viteazul. Acest bot de deal pe care este manastirea este ales de viitorul domn Mihai-Voda Viteazul pe cand era ban al Craiovei. Biserica are o istorie de patru veacuri si mult timp a fost o emblema a "Bucurescilor", dupa cum se vede in gravuri si desene de epoca. E descrisa de calatorii straini, arheologi si istorici ca o valoroasa piesa de patrimoniu.

Pe usa de la intrare mai este sapat cu litere chirilice: "La 1594 s-a cladit biserica, iar poarta in anul 1711, fiind egumen Iosif cel din Milos". Evlya Celebi scrie despre ea in 1666 Paul de Alep, secolul al XVII-lea, era "mareata". Au stat aici Tudor Vladimirescu si ostenii lui, soldatii rusi cand manastirea a fost spital, scoala de chirurgie a doctorului Carol Davila, Arhiva statului. Astazi nu mai e un monument care infrumuseteaza orasul, e incercuita de blocuri dupa translarea efectuata de ing. Iordachescu. Icoana facatoare de minuni este tot a Maicii Domnului. Icoana are o vechime considerabila, caci dateaza din timpul domniei lui Mihai-Voda Viteazul.

Se pare ca a fost adusa de la Muntele Athos de un calugar pe chletuiala proprie ca un dar adus domnitorului roman care a ridicat frumoasa biserica-manastire. O data cu restaurarea bisericii, s-a restaurat si icoana si este inclusa in patrimoniul Unesco.

Fecioara cu Pruncul, Biserica Zlatari

BISERICA GRADINA ICOANEI. Este pe Strada Icoanei. Are si ea o icoana facatoare de minuni care o arata tot pe Maica Domnului. Aceasta biserica are o stranie poveste. Povesteste chiar Mihail Sadoveanu: "Unde-i acum Gradina Icoanei era o mocirla mare, un fel de balta...

Veneau si rate salbatice primavara. Din balta aceea curgea un parau prin Str. Scaune la Sf. Gheorghe. Era stuf mult, salcii, era apa - un fel de lac si de acolo iar curgeau paraie in Dambovita. Erau numai noroi si apa. Nimeni nu putea trece. Si-n fiecare noapte intre zilele Pastilor si Inaltare se arata o lumina-n scorburi. Umbla lumina de colo-colo. Si cand era luna se vedea asa o aratare. Era o umbra ca un abur. Umbla pe langa lumina aceea. Uneori parea ca umbra inalta lumina; alteori parea ca umbra iese din vapaia luminii aceleia... Cei care treceau mai curand isi ridicau pulpana hainei in cap si-si acopereau ochii si inconjurau pe departe. Cateodata canta umbra. Canta incet - era asa o cantare taraganata, parca era turceasca.

Alia se auzea si-ntr-o noapte a izbucnit un foc acolo-n bolta din Gradina Icoanei «Fratilor crestini, ma duc sa vad ce-i cu focul si cui umbra. Sa-mi dati un leu de nume - a spus Noe Pantofarul - , un fecior de negustor caruia nu-i erau acasa toate mintile»". S-a dus pe-nserate. Lumea n-a-ndraznit sa se apropie. L-a auzit lumea strigand si indemnand calul. Flacara si umbra au pierit. Si baiatul a fost dus in adancuri si ii trebuie 100 de ani ca sa ajunga pe partea cealalta. Iar oamenii au facut o biserica pe locul acela. Biserica Icoanei.

O alta legenda spune ca acum cateva secole in urma un trecator a adormit in parcul care era pe locul actualei biserici. De fapt, Gradina Icoanei se-ntindea pana acolo. Trezindu-se, a vazut icoana cu chipul Maicii Domnului care i-a spus sa ridice o sfanta biserica acolo. Icoana se afla si astazi langa altar, pe ferecatura ei de argint fiind inscris anul 1682.
Astea sunt legende. Biserica a fost construita si ctitorita de Constantin Brancoveanu.

BISERICA SF. CIPRIAN. Este pe Calea Victoriei si se numea altadata Biserica Zlatarilor. A fost zidita la-nceputul secolului al XVI-lea de zlatarii domnesti, adica de tiganii strangatori de aur ai domniei. Dar documente nici ca nu ar fi. Dar circula multe povesti. Alta povestire de prin 1669 atesta si ulita, si biserica. Mai tarziu, cand s-au adus moastele Sf. Ciprian, biserica a luat numele si hramul. Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni care se gaseste in aceasta biserica a fost adusa in 1987 de la Biserica Bradului, care a fost demolata. Este imbracata-n foita de argint, lucrata manual si dateaza din 1826. Se numeste Icoana Maicii Domnului cu Pruncul.

BISERICA INALTAREA DOMNULUI. Sau Teiul Doamnei Ghika, fondata de Grigore Dimitrie al IV-lea Ghika in 1883. Are hram la 8 septembrie - Nasterea Maicii Domnului. Icoana facatoare de minuni a fost donata bisericii de doamna Elisabeta Al. Ghika. Icoana este formata din trei parti, in mijloc este icoana propriu-zisa, iar pe parti ca doua usi care se deschid si pe care sunt pictati Sfintii Parinti Ioachim si Ana, pe spatele usilor sunt cei patru evanghelisti - Matei, Marcu, Luca si Ioan. Icoana este pictata pe lemn sculptat si poleit.

BISERICA SCAUNE. Se afla pe Str. 3 Scaune, are hram de sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului. A fost biserica macelarilor si a sapunarilor. Se pomeneste despre ea intr-un document din 5 iunie 1675 in care scrie ca a fost fondata de Atanasie de la Tarnova. E una dintre cele mai vechi biserici ale Bucurestilor. Intre anii 1910 si 1944 a fost acoperita cu pamant. Apoi in 1944 a fost dezgropata si redata cultului. Icoana a fost si ea ingropata si gasita la dezgropare cu alte icoane, potire si o alta icoana a Mantuitorului imbracata in argint masiv.

BISERICA SFANTULUI MINA. Aici se afla moastele Sf. Mina, aduse in 1874 din Egipt. A fost fondata de fiica domnitorului Brancoveanu, domnita Ancuta. Povestea Icoanei e urmatoarea: in 1847, un incendiu a mistuit o parte din Bucuresti si Biserica Sf. Mina, care a ars in intregime. Miracolul a fost ca Biserica Sf. Mina a supravietuit neatinsa in mijlocul flacarilor - a ramas intacta in catapeteasma.

Icoana Sfantului Mina este spectaculoasa si plina de lantisoare de argint, cruciulite de aur, inele valoroase si alte bijuterii ale credinciosilor care au credinta ca, daca le lasa la Sfant, dorinta le va fi implinita. De aceea, Sfantul e impodobit si se mai impodobeste. Biserica Sf. Mina este cea mai ingrijita si, desi inconjurata de zeci de cersetori, ea este foarte curata si acolo domneste ordinea. Nimeni nu calca regulile.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din Biserica Coltea

BISERICA BUNA VESTIRE. Este pe Strada Franceza. A fost fondata de Mircea Ciobanu Voievod in 1559. Are hram la Buna Vestire, dar si la Sf. Antonie, la 17 ianuarie. Icoana facatoare de minuni e a Sf. Antonie, care nu a ars atunci cand biserica a fost mistuita de flacari, ca si Biserica Sf. Mina in 1847. Sf. Antonie cel Mare este patronul Sfintei biserici, dar si al locasului de la Curtea Veche.

BISERICA "SF. GHEORGHE NOU". Se afla de pe Strada Cavafii Vechi. Ctitor fondator - Constantin Cantacuzino in 1707. Hram la Sf. Gheorghe (23 aprilie), dar si la Sf. Parascheva (14 octombrie). Icoana facatoare de minuni este a Sfantei Parascheva. Sfanta este ocrotitoarea Moldovei. Moastele ei se afla la catedrala metropolitana din Iasi de trei veacuri si jumatatate, iar de ziua ei, la 14 octombrie, este un mare pelerinaj acolo. Cel dintai cuvant de invatatura despre Prea cuvioasa Paraschiva tiparit in limba romana prin Osardia Mitropolitului Varlaam dateaza din 1643. Icoana de la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti este vestita pentru miracolele infaptuite din timpuri vechi de cand icoana era in celebra Biserica "Sf. Vineri", daramata de Nicolaie Ceausescu.

Chiar circula o poveste cum ca Sfanta Paraschiva, care popular e numita si Sfanta Vineri, a pedepsit nelegiurile savarsite chiar intr-o zi de vineri. Sfanta Paraschiva e o mare ajutatoare a oamenilor saraci si necajiti, dar e o sfanta foarte severa. Am atrage atentia Parohului Bisericii ca in istoricul Bisericii Sfantului Gheorghe Nou afisat la intrare ar trebui trecuta si aceasta icoana facatoare de minuni. Oamenii au nevoie sa stie acest lucru minunat.

Icoana resantifica lumea continuu. Icoana ne reprezinta si ne contine in acelasi timp, cum spune Mircea Eliade: "Oricare ar fi gradul de impuritate al Lumii, ea este continuu purificata de sfintenia altarelor". Sa o privim in ochi.
Citeşte mai multe despre:   domnului,   bisericii,   sfănta,   biserica,   mina,   dumnezeu,   maicii,   icoana,   maicii domnului,   minuni,   icoane,   icoanei,   facatoare,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de