Purecele

Intr-un moment dificil ar fi putut fugi. Aprodul Purece a ramas si l-a ajutat pe Stefan Voievod. Gestul sau a fost apreciat de domnul Moldovei in chip deosebit.

In istorioarele care alcatuiesc "O sama de cuvinte", pozitionata de cronicarul Ion Neculce in fata lucrarii sale "Letopisetul Tarii Moldovei", care a fost editata in editie stiintifica de catre academicianul Gabriel Strempel, isi face loc si povestea Aprodului Purece. Autorul da libertatea cititorului de a se indoi de faptele povestite de catre el: "Ce sunt auzite din om in om, de oameni vechi si batrani si in letopiseturi nu sunt scrise, ci stau scrise aici, dupa domnia lui Stefanita-Voda, inaintea domniei lui Dabija-Voda. Deci cine le va ceti si le va crede, bine va fi, iara cine nu le va crede, iara va fi bine. Cine precum le va fi voia, asa va face". La inceput, istoricii au citit cele 44 sau 46 de legende, in functie de manuscris, si nu le-au considerat a fi intemeiate pe adevar istoric. Studiul documentelor vremii au dovedit ca o buna parte din legendele lui Neculce au la baza adevar istoric si ca altele au fost create de Neculce cu intentia de a-si moraliza contemporanii.

BATALIA. Legenda referitoare la Aprodul Purece si Stefan cel Mare este urmatoarea: "Stefan Voda cel bun cand s-a batut cu Hroiot ungurul, precum zic unii la Casin, iar Letopisetul spuna ca s-au batut la Sch...ia pe Siretiu, au fost cazut calul cu Stefan-Voda in razboiu, iar un Purice Aprodul i-au dat calul lui si nu putea in graba incaleca Stefan-Voda fiind om micu si au zis Purice Aprodul: «Doamne, eu ma voi face o movilita si vino de te sui pe mine si incaleca». Si s-au suit pe dansul Stefan-Voda si au incalecat pe cal si atunci au zis StefanVoda: «Sarace Purece, de-oi scapa eu si tu atunci ti-oi schimba numele din Purece in Movila». Si au dat Dumnezeu si au scapat amandoi si l-au facut boier, almas mare pe Purece si dintr-acel Pureci Aprodul s-au tras neamul Movilestilor de-au ajunsu de-au fost si domni intru acel neam. Dar si atuncia Aprozii nu erau din oameni prosti (n.r. - simpli) cum sunt acum, ci erau tot feciori de boieri»".

REALITATE. Cronicarul insusi ne asigura ca aceasta nu este fictiune. "Intr-adevar, Hroiot sau Petru Hronot a fost un pretendent la tronul Moldovei si dupa lupta, prins de Stefan, a platit cu capul cutezanta sa de a se ridica impotriva lui Stefan cel Mare", ne-a informat directorul Directiei Arhivelor Nationale Istorice Centrale, profesorul Marcel Ciuca. Lupta a avut loc in anul 1486. O prima confirmare a existentei Aprodului Purece se gaseste in asa-zisa "Cronica moldo-germana", care este de fapt cronica domniei lui Stefan cel Mare, alcatuita pe timpul domniei voievodului si publicata in 1931 de istoricul Olgiered G"rka. Din aceasta cronica aflam urmatoarele: "6994 (n.r. - valeatul in cadrul caruia numararea anilor incepea de la Facerea Lumii, adica in anii nostri - 1486), in luna martie, in ziua de 6, intr-o luni, se batu Stefan-Voda cu Hronota la Brudari, la apa numita Siret, si Stefan-Voda cazu de pe cal si zacu intre morti de dimineata si pana la pranz. Atunci veni un boier calare, pe nume Purece care recunoscu pe Stefan-Voda. Atunci pleca voievodul calare de acolo si stranse oastea sa". Dar ce aflam despre Purece Aprodul din alte documente contemporane dovedesc ca Purece a devenit mare dregator al lui Stefan cel Mare. "Nu il gasim ca almas mare cum spune traditia si cum este posibil sa fi fost, nu-l gasim nici ca mare spatar, ci doar ca spatar", completeaza directorul DANIC. "A fost poate spatar de-al II-lea sau al III-lea rang, deoarece mare spatar intre 1486-1504 a fost Clanau. Pe Purece il gasim insa mentionat doar ca «Pan Purece Spatar»."

MOVILESTII AJUNS-AU DOMNI Legenda spune: "Si dintru acel Purece aprodul s-au tras neamul Movilestilor, de au ajuns de au fost si domni dintr-acel neam". Domnii din familia aceasta au fost: Ieremia Movila; Simion Movila (frate cu Ieremia); Mihai Movila (fiul lui Simion); Constantin Movila (fiul lui Ieremia); Alexandru Movila; Miron Barnovschi-Movila; Moise Movila (fiul lui Simion). Toate aceste domnii au fost pe scaunul Moldovei. Din aceeasi familie s-a ridicat Petru Movila, fiul lui Simion, carturar, care a ajuns mitropolit al Kievului; a scris carti teologice in latina, slavona si polona. APRODUL PURECE A FOST NUMIT PARCALAB DE HOTIN Satele au fost cumparate de Purece Spatar si de fratii lui. Unii au considerat ca in formula "pentru ca le-am dat si le-am dat si le-am intarit pentru dreapta lui slujba" se poate gasi recunostinta voievodului pentru ajutorul dat de Purece in timpul luptei amintite, dar aceasta nu este decat o exprimare stereotipa, o formulare frecventa in documentele epocii. Pe Purece Spatarul il gasim apoi in alte sapte urice domnesti, alte sapte acte de cancelarie, intr-o dregatorie foarte importanta, una "dintre cele mai importante ale tarii", cea de parcalab de Hotin, intre anii 1493 si 1494. STAPAN PESTE DOUA SATE Primul document in care il gasim mentionat pe Aprodul Purece este din cancelaria Moldovei. Uricul lui Stefan cel Mare este din 26 februarie 1491. "Din mila lui Dumnezeu, noi Stefan-Voievod, domn al Tarii Moldovei intarim Pan Purece Spatar si fratelui sau, Ivanko Tolocico si surorii lor, Uliusca, si nepotilor lor de frate, pe Antiu si pe Timan, si nepotilor lor de sori, Mihailasi si Copaci" pe Nistru Distrovoie si unde a fost Nosu. Acum cele doua sate sunt langa Japca, in raionul Floresti din Republica Moldova.

Pagina realizata cu sprijinul Directiei Arhivelor Nationale Istorice Centrale