x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Radacini

0
Autor: Carmen Anghel 10 Oct 2005 - 00:00
Radacini


FOLCLOR
In perioada 1972-1983 etnologii romani au facut o ancheta titanica. S-au pus 1.200 de intrebari in 600 de sate. In total, dupa calculele domnului profesor Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie si Folclor din Bucuresti, s-au facut 14.500 de zile de teren si s-au intervievat 18.000 de subiecti. Din pacate "folclorul deocheat" nu a fost inregistrat. Era rusine mare...

Daca folclorul n-ar fi, nimic n-ar fi... Nici poezie, nici cantec, nici poveste, nici aceasta literatura erotica a unor scriitori consacrati sau in curs de consacrare. "Eroticele" s-au nascut la secerat, la sezatoare, la inmormantare. Poate ca una dintre cele mai frumoase dovezi de iubire a unei femei pentru barbatul ei, langa care a trait o viata, dar care a ajuns la groapa, se ascunde in acest bocet: "Ioane, Ioane, fie-ti tarana ca lana/C-ai avut pula ca mana!".

Dar acest bocet este undeva in amintirile domnului profesor Ion Ghinoiu. In anii 70-80, cand s-au facut cercetari pe teren, chestionarele au fost verificate direct de Ministerul Culturii. Asa ca nu s-au regasit intrebari despre biserica sau folclorul erotic. "Dar asta nu inseamna ca nu avem. Avem un folclor erotic extraordinar, chiar si o mitologie erotica romaneasca. Totusi, indirect, etnologii tot aflau informatii, cantece, uraturi si strigaturi "rusinoase" spune profesorul Ghinoiu. Nu le puteau nota in chestionare, dar le tineau minte. De publicat nici nu putea fi vorba. "Era vorba si de cenzura, dar si de frica noastra, a cercetatorilor". Informatiile deocheate apareau mai mult cand etnologul stia cum sa se apropie de oameni, de tarani. "Eu cunosteam realitatea atat ca cercetator, dar si ca om nascut la tara. Mergeam cu oamenii la coasa, la cules. Ma imprieteneam cu ei si incepeau sa-mi povesteasca... ce auzeam."

PERLE. Iata si cateva exemple, tot din memoria unor cercetatori. "Dialog matrimonial. Avea loc pana la venirea moasei, cand femeia era cuprinsa de durerile facerii. Vazand-o cum se chinuie, barbatul ii spune sotiei. «Sa fiu al dracului daca ma mai ating de tine vreodata. Sa-mi sara ochii daca oi mai avea de-a face cu tine» etc. Sotia, printre vaiete si opinteli raspundea: «Nu te jura Ioane! Noaptea-i mare, pula-i tare, pizda-i hoata mare!»" La tara, si nu numai, in timpul unei nunti, daca nu se canta si ceva mai deocheat, oamenii pleaca acasa cu un gust de ceva neterminat. Un cantec cunoscut de toata lumea, si foarte gustat cu ani in urma , era acela cu cucul si pupaza. "Lasa-ma mandruto, lasa-ma sa mor/ Cu mana la pupaza si cu cucul gol!" Cand se canta asta, toata lumea intra in trepidatii. Astazi, folclorul de mahala are ceva de genul "ridica fusta mai sus/ sa te vad de jos in sus".

O alta glumita de nunta: "Bidinele". Se canta spre ziua, la nuna mare, la ospatul de nunta de la casa mirelui, cand spiritele se incing: "Ce faci mosule-n parau?/Imi fut baba, ca-i rau!/Hai, s-o bidinea!/ Ce fac mosule-n protap?/Hai, hai si-o bidinea! Paduchesc pula pe cap!/Hai, hai s-o bidinea!"

CURAT. Creatia populara erotica nu este numai asa cu aceste cuvinte rusinoase. "Frunza verde, foi de nuc,/O sa-ncalic, sa ma duc/ La puicuta de demult/S-o gasesc in asternut,/S-o descopar, s-o sarut,/ S-o sarut o data bine, Sa-mi tie un an de zile!"

Si nu putem incheia fara cateva versuri din "Sburatorul", care vorbeste despre primii fiori ai dragostei, ai dorintei unei copile: "Vezi, mama, ce ma doare! Si pieptul mi se bate,/Multimi de vinetele pe san mi se ivesc;/Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate,/Imi ard buzele, mama, obrajii-mi se palesc!(...)." Primii fiori. Primele dorinte.

"Ioane ,Ioane! Ioti - aicea-i locu tau! Nu la crasma din parau. Si cu mana-n curu meu! Caca-m-as in gatul tau!" - Bocet Traditia orala l-a inregistrat drept bocet pentru femeile care aveau juramant ca-si vor batjocori prin ultimul bocet, barbatul coborat in groapa

"Ghici ghicitoarea mea/Par in par/ La mijloc/Un betesar (Boii injugati)

A o calugarita/Cu trei peri la puta" (Pirostriile)

"Foaie verde de sporis,/Hai, mandro, pitis,pitis,/Pana-n vale-n alunis,/ Sa ne iubim pe furis,/Caci nu mai e tufaris." - Folclor Oltenia, Muntenia (Lirica de dragoste, Sabina Ispas si Doina Truta, Editura Academiei 1988)
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de