x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Reforma à la Al.I. Cuza

0
Autor: Mihai Stirbu 11 Sep 2006 - 00:00
Reforma à la Al.I. Cuza


REGULI
Alexandru Ioan Cuza si Carol I au stabilit reguli asupra modului in care sa fie inscrise numele in registrele de stare civila. Tiparul croit de Cuza se pastreaza in parte si astazi.

Rolul de a consemna nasterile revenea odinioara Bisericii. O data cu evolutia tarilor, aceasta sarcina a fost luata de pe umerii calugarilor si data unor functionari. Sub domnia primului domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si al statului national Romania (1862-1866), Alexandru Ioan Cuza, s-au pus bazele dezvoltarii moderne a natiunii romane din punct de vedere economic, social, politic si cultural. Pe langa reformele pe care le-am invatat in clasa a IV-a, Cuza a organizat si modul in care nou-nascutii sa fie consemnati in registre. Raluca Tomi, cercetator in cadrul Institutului de Istorie "Nicolae Ioga", ne-a oferit cateva informatii privitoare la inscrierea numelor in registrele de stare civila, asa cum apare in Codul civil adoptat in perioada lui Alexandru Ioan Cuza. "Codul civil a fost decretat in noiembrie 1864, promulgat in 4 decembrie acelasi an si a intrat in vigoare in 1 decembrie 1865. A fost realizat pe baza «Codului Napoleon» din 1807, a proiectului de cod civil italian al ministrului Pisanelli", ne spune Raluca Tomi.

NORME. "In titlul II, capitolul II, ce face referire la actele de nastere, la articolul 43 se prevedea: «Actul de nastere va arata cu deslusire ziua, ora, locul nasterii, sexul copilului, prenumele ce i se va da la botez, precum si numele de familie, profesiunea sau meseria si domiciliul tatalui, mamei si a martorilor» (C. Hamangiu, Codul general al Romaniei, vol. I, Codurile, Bucuresti, 1907).". In Regulamentul pentru serviciul starii civile din 3 decembrie 1866 se prevedea ca actele de botez sa fie intocmite de ofiterii de stare civila, in comunele rurale acestia erau primarii, si sa fie inscrise in registrele de stare civila, registre care erau trimise de Ministerul de Interne in intelegere cu Ministerul Justitiei.

In timpul lui Carol I s-a dat o lege asupra numelui, care prevedea ca numele patronic constituie un drept imprescriptibil si inalienabil

EVOLUTIE. Romania din timpul lui Carol I a continuat procesul de modernizare. Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I (1866-1914) au dus la schimbari majore in viata statului roman. Regele era un om extrem de sever si disciplinat, cu o moralitate impecabila. El a incercat toata viata sa impuna colaboratorilor stilul sau meticulos si exact. Regina Elisabeta spunea despre sotul ei ca "si in somn poarta Coroana pe cap". Romania a parcurs o perioada de dezvoltare marcata, atat in domeniul economico-social, cat si in cel al culturii. "In 19 martie 1895 s-a dat o lege asupra numelui, care prevedea, «art.1: Numele patronic (de familie) constituie un drept imprescriptibil si inalienabil si nu se poate schimba sau adaugi decat conform prescriptiilor legei de fata. De la promulgarea legei de fata nu este permis nimanui de a purta alt nume patronic decat acel sub care este inscris in actele starii civile sau sub care este indeobste azi cunoscut. Locuitorii romani sateni, cari nu au nume patronic conform cu paragraful precedent, isi vor putea forma unul cu numele de botez al tatalui lor, adaugandu-i una din terminatiunile care sunt in datina tarii, si aceasta prin simpla declaratie inregistrata la primaria locului de origina si trecuta in marginea actului starii civile. Numele astfel formate nu vor putea fi acele ale familiilor cunoscute din istoria nationala. Articolul 2: Nu se vor putea lua ca prenume nume patronice de familie»".

"In 19 martie 1895 s-a dat o lege asupra numelui care prevedea, «art.1: Numele patronic (de familie) constituie un drept imprescriptibil si inalienabil si nu se poate schimba sau adaugi decat conform prescriptiilor legei de fata. De la promulgarea legei de fata nu este permis nimanui de a purta alt nume patronic decat acel sub care este inscris in actele starii civile sau sub care este indeobste azi cunoscut»"
Raluca Tomi,
cercetator
"Locuitorii romani sateni, cari nu au nume patronic conform cu paragraful precedent, isi vor putea forma unul cu numele de botez al tatalui lor, adaugandu-i una din terminatiunile care sunt in datina tarii, si aceasta prin simpla declaratie inregistrata la primaria locului de origina si trecuta in marginea actului starii civile. Numele astfel formate nu vor putea fi acele ale familiilor cunoscute din istoria nationala"
Lege din 19 martie 1895
"Pentru a da si formele Patru si derivatul Petre, Petrea, cum se spune in Muntenia. Piua Petrei n’are nimic a face cu piatra. Ci e Piua lui Petre; aceasta se explica foarte bine pentru ca acolo era un targ, Targul de Floci (nu «flote»), iar, daca e vorba de «cetate», ea e in fata, la Harsova, pentru Mocanii veniti prin Baragan, cari se duceau la Gura Ialomitei si vindeau acolo lana nedaracita lui Petre, care avea piua lui"
Nicolae Iorga
istoric

IORGA DESPRE NUME

Istoric, scriitor, publicist si om politic roman: Nicolae Iorga. Savantul a tinut o conferinta la Institutul Sud-Est European, la data de 18 mai 1934, pe tema numelui de botez la romani: "Preda, in trecutul nostru atatia boieri Preda, dintre cari unii au jucat un rol mare, ca in epoca lui Neagoe Basarab, sant si acum multe persoane care se chiama asa; dar Preda este tot Ioan, pentru ca inseamna Sfantul Ioan Inainte Mergatorul. Predetici, Preda. In ce priveste pe «Gheorghe», numele bisericesc, care da pe Gherghe (feminin Gherghina si Gherghita), forma romaneasca cea veche este Giurgiu (de unde Giurgea), sau, supt influenta numelui unguresc Gyüry, avem Giura-Giurea, foarte vechiu, dar supt influenta vecinilor nostri de la Nord. Supt influenta greceasca, Iorgu, Iorga. Andrei este iarasi forma oficiala bisericeasca, iar forma romaneasca cea veche este Indrea, ca si Udrea, care da pe Udriste. Pentru a da si formele Patru si derivatul Petre, Petrea, cum se spune in Muntenia. Piua Petrei n’are nimic a face cu piatra. Ci e Piua lui Petre; aceasta se explica foarte bine pentru ca acolo era un targ, Targul de Floci (nu «flote»), iar, daca e vorba de «cetate», ea e in fata, la Harsova, pentru Mocanii veniti prin Baragan, cari se duceau la Gura Ialomitei si vindeau acolo lana nedaracita lui Petre, care avea piua lui. In Ardeal pi un Sinchetru: Simpietru. Cu sufixul slav avem pe Patrascu".

ARHANGHELII LA ROMANI

"La Arhangheli, Rafael apare numai ca Rafaila (de unde numele unui sat din Vasluiu). Gavril s’ar parea ca nu a fost transformat, dar prefacerea este si se creiaza Gavru, de unde forma Gavrea - un Gavra din Banat a jucat un rol important in cultura la inceputul secolului al XIX-lea; si un profesor de pedagogie poarta numele de Gabrea, format supt inraurirea catolicului Gabriel. Nici pe Grigore nu l-am lasat intreg. Unul din cei mai simpatici si mai pretiosi represintanti ai Basarabiei se chema Gore, numele nu l-am mai intalnit si la altii. Copilareste pronuntat, da: Goe, Gotu, Gutu."

CE SI CUM A DERIVAT

"Dintre numele biblice, Rachela devine Rafira si, de oare ce, odinioara, era obiceiul, cand barbatul nu avea mosie si traia pe mosia nevestei lui, ca fiul - ba de multe ori si tatal - sa-si iea numele de la aceia care avea mosia, avem Rafiroiu (ca, din Moasa Mosoiu). Asa de raspandita Maria (de unde Marioara, Mariuta, Marita, Maricica) da popularul Uta. Elena devine Ileana, Leana (Lenuta, Lincuta), Petra da Petruta (Chetruta). Dafina (Doamna lui Istrate Dabija) e de origine necunoscuta, ca si Neacsa (mama lui Stefan, fiul lui Alexandru-cel-Bun)."

PRENUMELE "ILIE" ERA MAI PUTIN RASPANDIT

"Mihai, Mihail a trecut iarasi in forme romanesti. In afara de forma foarte moderna, inter-religionara, copilareasca, Misu (poate supt influenta francescului Michel), cum se chiama atata lume la Bucuresti, avem pe aceia, foarte veche, de Mihu (de unde Mihoc, Mihut), din care s-a facut in Ardeal Mihut. Alaturi de acestea avem pe Mihaila, cu sufixul "ila" (v. Traila etc., pana la Pasare-lati-lungila din Creanga). Asa se chema fiul lui Mircea I-iu, infatisat in fresce langa dansul; un fiu al lui Simion-Voda Movila se chema Mihailas, de la Mihaila. De aici si forma Milu (Milea). Milos, numele unui frate de Domn muntean din veacul al XVI-lea, pare a fi sarbesc. Ilie este relativ mai putin raspandit, si s-ar crede ca exista numai forma bisericeasca, dar care in Moldova, cel putin la Botosani, unde m-am nascut si am copilarit eu, se zice Ili, ceia ce inseamna Ile (de unde si la Evrei, Iluta)."
Nicolae Iorga, "Numele de botez la romani"
Citeşte mai multe despre:   formă,   numele,   cuza,   editie de colectie,   patronic

Serviciul de email marketing furnizat de