x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Regina!

de Daniela Cârlea Şontică    |    24 Oct 2005   •   00:00
Regina!

Regina Maria, cea mai frumoasa, cea mai seducatoare, cea mai convingatoare regina a romanilor, mai romanca decat romanii. Regina Romaniei Mari.

La 29 octombrie 1875, la Eastwell in comitatul Kent al Marii Britanii ii gasim tare bucurosi pe ducele Alfred de Edinburgh, fiul reginei Victoria, si pe sotia lui, ducesa Maria Alexandrovna, fiica tarului Alexandru al II-lea. Sarbatoresc nasterea primei lor fiice, Maria, cea care avea sa fie viitoarea regina a Romaniei.

Ar fi putut fi regina Marii Britanii daca se casatorea cu tanarul care se indragostise de ea si care avea sa devina ulterior regele George al V-lea. Dar ce conta pentru interesul dinastiei ca frumoasei si incapatanatei Maria ii placeau barbatii de genul unchilor ei rusi, Serghei si Pavel? Maria i-a fost sortita lui Ferdinand, intr-un mod cam "miselesc", de mama ei si de varul Wilhelm al II-lea, imparatul Germaniei.

NOUA TARA. Sosita in 1892 in regatul de la varsarea Dunarii, proaspata printesa Maria de Romania este la inceput ingrozita de noul popor si de limba necunoscuta de ea, de tiganii care o agaseaza cersindu-i un banut cand ea, neintrecuta calareata, ii intalneste cand strabate imprejurimile Bucurestiului.

Plina de personalitate, hotarata sa nu cedeze in dorinta ei de a fi cat mai libera, ea reuseste sa-l atraga de partea ei pana si pe rigidul unchi Carol I. Acesta ii tolereaza mult barfita legatura cu Barbu Stirbey pentru ca isi da seama ca Maria poate juca un rol important actionand in umbra lui Ferdinand, daca se poate spune umbra. De fapt, a fost o stralucire.

Chiar daca purtarea ei a nascut uneori barfe, Regina Maria si-a spalat toate pacatele si i-a cucerit definitiv pe romani prin eroismul si compasiunea pe care le-a aratat in razboi fata de soldatii raniti, in vremea in care ceilalti membri ai familiei regale faceau "concurs de prins muste", cum spune Constantin Argetoianu in memoriile sale.

In razboi, in 1917, soldatii rusi au fost fermecati de gestul ei de a le aprinde personal tigarile cu bricheta de aur. Regina ar fi auzit: "Ah, daca am fi avut o imparateasa ca tine, am fi pazit-o si am fi murit pentru ea!".

SUBJUGA CU FRUMUSETEA. Ce sa mai spunem despre frumusetea ei care ii seducea pe toti? Saint-Aulaire, ambasadorul Frantei la Bucuresti, scria: "La stralucirea si duritatea diamantului ea adauga transparenta cristalului, o inima de aur si o rezistenta de fier".

Dar farmecul reginei, inteligenta, puterea de convingere, ca si frumusetea i-au cucerit rand pe rand nu doar pe romani, ci pe toti europenii din inalta aristocratie si diplomatie. Se poate spune cu mana pe inima ca daca nu era campania ei de convingere a puternicilor zilei cu privire la reintregirea pamantului tarii, nu am fi avut Romania Mare. Primul ministru francez Georges Clemenceau a exclamat dupa ce a primit-o in audienta: "O regina ca a dumneavoastra trebuie primita numai cu onoruri militare!" (Guy Gauthier).

In 1926, Regina Maria se converteste la ortodoxie pentru a fi mai aproape de romani, desi mai tarziu se pare ca a fost atrasa si de alte curente religioase. Marile saloane aristocrate si artistice ale Europei i-au fost deschise, la fel si usile unor oameni politici ca Poincar..., Churchill sau Clemenceau, pe care i-a impresionat prin cunostintele ei politice. Insusi Hitler i-a pus la dispozitie un avion cand, bolnava, a vrut sa revina in tara. Ea l-a refuzat cu demnitate.

Dar ce n-a facut aceasta femeie extraordinara? Sase copii, dintre care au trait doar cinci, a scris, a pictat, a incercat sa influenteze soarta tarii sale si a reusit, a facut o expeditie in muntele Atlas din Maroc impreuna cu prietenul romanilor si al ei, Generalul Berthelot, a calatorit in America unde i s-a propus chiar sa joace intr-un film, si, se mai spune, a iubit cu patima pe cine a vrut ea. Copiilor ei le-a asigurat casatorii de rang dinastic, inrudindu-si familia cu Grecia, Iugoslavia si Austria. De aceea i se mai spunea si "soacra Balcanilor".

A stiut sa se retraga cu demnitate, desi a suferit, atunci cand fiul ei, Carol al II-lea, a preluat tronul. La vremea ei era in constiintele tuturor ca regina inimii romanilor. Ar fi pacat ca noi sa o uitam. La 29 octombrie sa facem o reverenta in amintirea acestei femei fara seaman.

"Cu exceptiunea Reginei Maria, familia noastra regala n-a priceput nici vremurile, nici razboiul. (...) E singurul cap care, la palat, a stiut ce vrea" - Constantin Argetoianu, "Pentru cei de maine, amintiri din vremea celor de ieri", Editura Humanitas
×
Subiecte în articol: maria regina editie de colectie