x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Retetele de dragoste

0
Autor: Violeta Cristea 16 Oct 2006 - 00:00
Retetele de dragoste


DE SUFLET
In satul romanesc traditional exista credinta in puterea magiei erotice de a rezolva problemele de inima.

Daca o fata nu avea noroc in dragoste sau ii era "legata" casatoria, toate acestea se puneau pe seama unor "facaturi" sau "aruncaturi" vrajitoresti ale unei rivale. Asemenea, si "aruncarea uratului" intre indragostiti sau soti se punea pe seama unui vecin invidios sau a unei razbunari personale. Pentru remedierea situatiei, se apela fie la procedeele magiei domestice, la o baba din sat, fie la o vrajitoare, pentru a "desface" vraja. Exista o multime de retete aplicabile in problemele de suflet: pentru a trezi dragostea cuiva, pentru a recastiga dragostea sotului sau sotiei, pentru a te elibera de o iubire, pentru a-ti cunoaste viitorul sot, pentru a avea succes la barbati, pentru a impiedica o femeie sa fie necredincioasa sau pentru a pastra fidelitatea barbatului.

RECUZITA. Alaturi de descantecele de dragoste erau utilizate obiecte care sugerau anumite forme anatomice, lumanari, parti ale animalelor despre care se credea ca poseda putere, papusi din carpa etc. De asemenea, se preparau potiuni de dragoste din ierburi, uleiuri sau mirodenii. O planta des folosita in aflarea ursitei era busuiocul. "Conform traditiei", spune profesorul Ion Ghinoiu, "busuiocul s-ar fi nascut pe mormantul unei tinere fete udat de lacrimile iubitului sau, numit Busuioc". La Dragobete, tinerii se strangeau sa adune ghiocei, viorele si tamaioasa si le foloseau pentru descantecele de dragoste. O alta planta miraculoasa folosita in farmece pentru aflarea ursitei era coada vacii. Un vechi obicei folosit in Oltenia era ca mama care dorea sa-i afle "scrisa" fiicei sau fiului sa-i puna sub capatai ramuri inflorite de coada vacii in noaptea cand implinea un anumit numar de ani si sa-i descante: "Cum se zbate coada vacii in sus si in jos / La dreapta si la stanga / Asa sa se zbata scrisa dupa copilul meu!".

Practica vrajitoriei are si in ziua de azi o mare raspandire. Mereu vor exista oameni dispusi sa apeleze la magie pentru a recastiga dragostea pierduta sau pentru a obtine o iubire fara speranta. De multe ori insa, cei care cauta un pic de ajutor cad victimele unor sarlatani...

VRAJA CU ULCICA

Vraja aceasta este una dintre cele mai intrebuintate in popor. Fata care vrea sa placa, cu sau fara voie, cuiva anume, ia o ulcica noua, o intoarce pe vatra cu gura in jos, ii asaza pe fund mai multi carbuni aprinsi si, invartind-o, rosteste vraja urmatoare: "Eu nu invartesc ulcica, ci intorc gandul, / Si cuvantul si inima lui… / De la alte fete spre mine / Sa-i par din fata cuconita / Iar din spate paunita / Cati in urma mi-or calca, toti m-or lauda...". (Misterele magiei, Dr. Paul Stefanescu, Editura Phobos, Bucuresti, 2005)

DESCANTECUL AMORULUI SI AL URSITEI

Se descanta la soc, la alun si la mar dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun si trei de mar dulce. Se descanta la fiecare copac si betele se pun sub cap, apoi visezi ursitoriul - si vine. "Soc Solomon! Soc solomon! /Eu cu soc te solomonesc, /Cu inima buna si mare dragoste /La mine te indoiesc. /Eu cu alun adun /Omul cel bun. /Eu cu alun te-adun /Si cu mar dulce te indulcesc /Si la mine te pornesc, /La mine te sosesc. /Vii? Vin! /Vii? Vin! /Da’ de nu-i veni si nu-i veni, /Inima din tine pe loc a plesni. /Da’ de nu-i pleca si nu-i pleca, /Inima din tine pe loc a crapa. /Iuti si degraba sa pornesti, /La mine sa sosesti! /Eu cand la tine am gandit, /Mie noaptea mi-a parut /Ca esti un cane jupit. /Si tu cand ai gandit la mine /Ti s-a parut ca sunt o catea buhoasa. /Dar eu mai tare tie sa-ti par mai frumoasa. /Da’ cum sa-ti par eu tie? /Tie sa-ti para ca tu esti /Intr-o casa de aur imbracata /si cu mine te-ai sarutat /Si cu mine te-ai dezmierdat." (E. N. Voronca - Datinele si credintele poporului roman, Editura Polirom, Iasi, 1998)

FERMECATUL INDRAGOSTITILOR

Se descanta la gura cuptorului, la foc, in trei marti seara, cu trei smicele de alun, invalind focul. "Foc, focusorul meu, /Eu te-oi invali, /Tu nu te invali, /Eu voi dormi, /Tu nu dormi, /Eu voi somna, /Tu nu somna, /Eu voi visa, /Tu nu visa, /Sa te faci laur, balaur, /Cu solzii de aur, /Sa te duci la ursitorul meu, /Sa-l impungi, sa-l strapungi, /Cu noua cozi intorcatoare, /Cu noua picioare imblatoare,/ Cu noua impungatoare /Si sa mi-l aduci: /Prin paduri fara sine, /Prin oras fara rusine, /Cu gura cascata, /Cu limba dabalazata." (E. N. Voronca - Datinele si credintele poporului roman, Editura Polirom, Iasi, 1998)
Citeşte mai multe despre:   dragoste,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de