x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Romanii isi vor codrii inapoi

0
Autor: Ana Maria Luca 08 Aug 2005 - 00:00
Romanii isi vor codrii inapoi


Padurea este un scut impotriva viiturilor, a alunecarilor de teren si a fenomenelor torentiale. Ne tot repeta specialistii in protectia mediului si organizatiile protesteaza fata de taierea padurilor de ani in sir. Dar cine-i asculta? Romania mai are jumatate din padurile de altadata.

PADUREA MOARE
Padurea este un scut impotriva viiturilor, a alunecarilor de teren si a fenomenelor torentiale. Ne tot repeta specialistii in protectia mediului si organizatiile protesteaza fata de taierea padurilor de ani in sir. Dar cine-i asculta? Romania mai are jumatate din padurile de altadata.

Apele iesite din albiile raurilor, terenurile care pleaca la vale, torentii de apa din munte care cara la vale bolovani, casele luate de viituri, oameni care si-au pierdut agoniseala de o viata. Padurile care odata acopereau Romania ar fi oprit toate nenorocirile din ultimii ani. Dar in 200 de ani 50% din codrii Romaniei au disparut, conform datelor publicate in 2005 de catre specialistii in silvicultura.

TORENTELE. Cauzele inundatiilor sunt multe, dar, in opinia doctorului inginer Ion Machedon, purtatorul de cuvant al Regiei Nationale a Padurilor, cauza principala pentru inundatiile dezastruoase care au lovit Romania in ultimii ani este taierea necontrolata a padurilor.

In perioada 1992-2004 au disparut, prin defrisare ilegala sau bracuire, aproximativ 100.000 de hectare de paduri. Cifra este estimativa, spune Machedon. Datele au fost culese din diferite surse. Nici o institutie nu s-a gandit sa faca o statistica. "Ceea ce este mai grav consta in faptul ca aceste paduri au disparut exact in zonele cele mai vulnerabile in fata pericolului alunecarilor de teren sau al producerii formatiunilor torentiale".

Padurea protejeaza localitatile de inundatii si torenti pentru ca absoarbe apa si nu lasa torentii sa se formeze la suprafata solului, incetineste viteza scurgerilor de apa de la suprafata si nu permite formarea viiturilor.

Romania, este in opinia lui, suferinda. Dupa 1990 padurile au fost retrocedate catre fostii proprietari. Dar legislatia incompleta a "urmarit mai mult aspectul strict al proprietatii si mult mai putin pe cele legate de respectarea unor conditii clare de administrare durabila a acestora". Pentru ca noii proprietari n-au gandit in perspectiva si pentru ca grija lor a fost mai putin mediul inconjurator, ci mai degraba banii. Si atat.

PROPRIETARII, PE CATEGORII. Jumatatea de milion de posesori de padure este formata mai ales din mostenitorii fostilor proprietari din perioada interbelica. Dintre acestia, cei mai multi nu locuiesc la sat, ci in orase. Specialistii i-au impartit pe acesti proprietari in mai multe categorii, in functie de atitudinea pe care acestia o manifesta fata de padure. Prima categorie este formata din cei care la nici un an de la intrarea in posesie nu au mai lasat nici macar un copac de taiat. Solutia pentru a remedia raul facut de acesti oameni ar fi replantarea padurii. Dar e o solutie care dureaza zeci de ani.

O a doua categorie de proprietari este formata din cei care n-au idee ce inseamna sa ai grija de o padure. Ei nu distrug cu buna stiinta, nu decimeaza, dar nu stiu cum sa gestioneze si sa pazeasca padurea. De obicei, acestia sunt cei care locuiesc la oras si stiu doar teoretic ce este o padure.

Ar mai fi si o a treia categorie de proprietari: cei care locuiesc in sate, aproape de padurea pe care au reprimit-o dupa jumatate de secol. Acestia stiu ca nu trebuie sa taie dintr-o data totul, stiu cum sa aleaga lemnele pentru iarna. Dar nu au posibilitatea sa-si pazeasca avutia asa cum ar trebui.

EDUCATIA. Inconstienta vine din lipsa de educatie. In scoala se vorbeste prea putin despre rolul si importanta padurii in natura si societate. In scoala se mai fac la orele de geografie notiuni de "degradarea si protectia mediului inconjurator". Manulaul de clasa a XI-a se numeste chiar asa: "Degradarea si protectia mediului inconjurator".

Luana Chetran este profesoara de geografie la o scoala generala dintr-un sat din judetul Vaslui. "Eu am facut notiuni de protectia mediului la clasa a VII-a, la un optional. Cateva lucruri despre paduri si pericolele care vin din taierea lor se fac in scoala. Dar elevii nu-si prea dau interesul. Cat poti invata intr-o ora pe saptamana? Geografia nu prea e un subiect indragit de elevi", zambeste amar profesoara. "Eu am discutat cu copii despre inundatii, despre taierea padurilor. Era vizibil de mult ca se taie. Dar cui sa-i spun? Pe cine sa tragi de maneca?".

Pentru specialistii in ocrotirea padurii, scoala ar trebui sa fie cea care sa-i initieze pe copii si sa le inspire simtul civic. "Daca scoala nu-si va realiza obiectivele educationale, va fi imposibil ca societatea civila sa recupereze acest handicap. Trebuie sa invatam sa pretuim codrul inca din copilarie, sa sadim in sufletele tinerei generatii dragostea fata de padure, inca din primii ani de scoala", scrie vicepresedintele Societatii "Progresul Silvic", Inginer Anatolie Constantin.

SINGURA MASA NEPOLUANTA SI PURIFICATOARE
Fiecare locuitor al Statelor Unite ale Americii emite in fiecare an intre 16 si 36 de tone de dioxid de carbon. In Uniunea Europeana cifrele se reduc la 7 pana la 16 tone pe cap de locuitor. Rusiei ii revin aceleasi cifre. Urmeaza China, Japonia si Ucraina.

Dioxidul de carbon, gazul metan, axidul de azot, hidro-fluoro-carburile, per-fluoro-carburile si hexafluorura de sulf produc efectul de sera, care produce schimbarile climatice. Padurea absoarbe dioxidul de carbon si stabilizeaza gazele de sera in atmosfera. Dar, de secole, oamenii distrug singura masa nepoluanta care purifica atmosfera. Deci, reduc sansele de a incetini schimbarile de clima. Padurea inglobeaza carbonul din aer si sol in biomasa si elibereaza oxigenul. Ca sa produca o tona de lemn, arborii consuma si stocheaza 1,8 tone de dioxid de carbon. In atmosfera elibereaza 1,3 tone de oxigen. Un hectar de padure pune in libertate 150-200 kilograme de oxigen si absoarbe 220-280 kilograme de carbon.

Intr-un sezon de vegetatie, un hectar de padure poate absorbi o cantitate de carbon eliminata de 200 de persoane prin procesul de respiratie. Pentru a asigura necesarul de oxigen al unui individ pentru un an e nevoie de productia de oxigen a trei arbori maturi. Aceeasi cantitate de oxigen o consuma un automobil intr-o mie de kilometri.

Un fag viguros de circa 25 de metri inaltime, cu frunzis bogat si o coroana cu diametrul de 15 metri, produce intr-o ora 1,7 kilograme de oxigen, adica necesarul unui om pentru 3 zile.

Depozitatrea carbonului. Padurile desfac dioxidul de carbon din atmosfera si scufunda carbonul rezultat in plante si sol. Acest proces natural face parte din circuitul carbonului si e cunoscut sub denumirea de "sechestrare".

In functie de tipul de padure, cantitatea de carbon depozitata in ea poate sa fie in crestere, descrestere sau in echilibru. Alte ecosisteme, precum savanele sunt si ele depozite de carbon. In prezent, totalul carbonului depozitat pe pamant creste care rezultat al fertilizarii cu dioxid de carbon, nitrogen si al incalzirii. Dar cresterea se datoreaza aparitiei padurilor si a altor tipuri de vegetatie pe terenuri agricole si pasuni abandonate.
Citeşte mai multe despre:   scoala,   pădurea,   carbon,   pădure,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de