x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Schimbare - De la "beat" la folclor

0
Autor: Alex Revenco 27 Noi 2006 - 00:00

Studii aprofundate la Institutul de Etnologie si Folclor din Timisoara.


Studii aprofundate la Institutul de Etnologie si Folclor din Timisoara.

Covaci si Kappl incep sa "faca sapaturi" la Institutul de Etnografie si Folclor si la Catedra de Folclor a Universitatii din Timisoara, explorari care, dupa cum se stie, au dat rezultate de exceptie. Cei doi vor impune grupului PHOENIX o schimbare fundamentala in ceea ce priveste limbajul exprimarii artistice, executand o trecere de la beatul urban spre folclorul arhaic romanesc. Sunt compuse mai multe piese in spiritul noii orientari, dar trecute prin sita experientei rock si nu apeland la trucuri ieftine, gen "prelucrari" cum se facuse pana atunci si cum se face in continuare si astazi, cu rezultate indoielnice.

PRIMUL LP. Pentru realizarea primului proiect rock de inspiratie folclorica, intitulat "Cei care ne-au dat nume", se alatura grupului si Valeriu Sepi (artist plastic) - percutie, cel care creaza decorul spectacolului, utilizand si masti populare, talangi, capre etc. Dupa mai multe spectacole de promovare este lansat si albumul (cu acelasi titlu cu proiectul precizat anterior), care devine Primul Long Play realizat de vreo formatie din Romania. Albumul cuprinde fragmente din opera rock cu acelasi nume precum si o selectie dintre piesele apartinand casei de discuri Electrecord.

Desi succesul de public avut in Banat si Transilvania a fost impresionant (in special la Timisoara, Arad si Resita), "comisa de la Bucuresti" refuza sa aprobe sustinerea unui spectacol Phoenix in Capitala.

Spre sfarsitul anului 1973, grupul Phoenix participa pentru prima data la Cenaclul Flacara si apoi la festivalul Flacara, unde obtine Premiul pentru cea mai valoroasa activitate muzicala din cursul anului 1973

GALA SAPTAMANA. Si totusi, spectacolul va avea loc, dar in primavara anului 1972, in cadrul "Galei Saptamana" - revista fiind, in acea vreme, publicatia cea mai "vioaie" privind orientarea culturala. Spectacolul a avut doua parti, in prima fiind programat grupul Sfinx, in frunte cu inegalabilul Dan Andrei Aldea, dar si alti invitati "grei" ca Pittis sau Caramitru.

In partea a doua, a evoluat Phoenix, avand in deschidere grupul Modern, condus pe atunci de Petre Magdin. Desi bucurestenii de la Modern (condusi de un banatean !) au cantat excesiv de mult si Phoenix nu a avut prea mult timp la dispozitie, timisorenii au entuziasmat publicul iar reactia presei timpului a fost pe masura. Cateva saptamani mai tarziu, tot la Bucuresti, fara nici un fel de publicitate, decat cea a "telefonului fara fir", Casa de cultura a Studentilor gemea de lume in asteptarea grupului Phoenix, care de aceasta data si-a prezentat in varianta completa opera rock "Cei care ne-au dat nume", iar succesul a fost cu adevarat fantastic. Astfel ca, desi nu era o formatie agreata de autoritati, Phoenix a reusit sa se impuna, fiind apoi invitata si in strainatate, la festivalul Lira de Aur - din Cehoslovacia, la Sopot - in Polonia, dar si in Ungaria si Iugoslavia.

SOLD-OUT. Faima formatiei din Timisoara ajunsese atat de mare, incat, in doar cateva ore s-a vandut tot tirajul albumului "Cei care ne-au dat nume", scos de sub tejghea! Ori, la acea vreme tirajele albumelor muzicale erau respectabile putand starni invidia oricarei trupe din zilele noastre. Lansarea a fost urmata - evident - de concerte in toata tara, acestea fiind pe larg reflectate in ziarele si revistele timpului, unde Phoenix e prezenta in toate topurile, in general pe primele locuri. In toamna anului 1973 Nicu Covaci & Co. incep activitatea de creatie in vederea alcatuirii unui nou album, cateva piese noi fiind prezentate, in premiera, in cadrul unui spectacol sustinut la Sala Palatului din Bucuresti impreuna cu Sfinx. Spre sfarsitul anului 1973, grupul Phoenix participa pentru prima data la Cenaclul Flacara si apoi la festivalul Flacara unde obtine Premiul pentru cea mai valoroasa activitate muzicala din cursul anului 1973.

Pentru realizarea primului proiect rock de inspiratie folclorica, intitulat "Cei care ne-au dat nume", se alatura grupului si Valeriu Sepi (artist plastic) - percutie, cel care creaza decorul spectacolului, utilizand si masti populare, talangi, capre etc. Dupa mai multe spectacole de promovare este lansat si albumul (cu acelasi titlu cu proiectul precizat anterior), care devine Primul Long Play realizat de vreo formatie din Romania. Albumul cuprinde fragmente din opera rock cu acelasi nume precum si o selectie dintre piesele apartinand casei de discuri Electrecord.

BANATEAN CAPOS

Nicu despre dusmani: "Eu sunt banatean, iar banatenii sunt caposi. Cu cat am obstacole mai mari, cu atat ma ambitionez mai tare si nu accept sa fiu invins. Nu ne-a ingenuncheat nimeni: nici Ceausescu, nici Vestul, nici comunistii. Noi suntem independenti. Avem atatia dusmani, cum nu va inchipuiti! Cand noi am taiat-o din tara, ne-am riscat viata. Nu a facut-o nimeni, dar noi am facut-o. Cati oameni au «incasat-o»? Cei obligati sa ne pazeasca, sa ne urmareasca zi de zi. Cati au zburat din slujbe, cati au fost facuti praf din cauza asta? Aceia ne tin minte si astazi".

MANDRIE DE HAIDUC

Nicu Covaci, despre anii ’70: "Avem inca o lume a noastra... si dupa cateva piese se leaga atmosfera, de parca ar fi tot concertul, o singura melodie. E un fenomen de feed-back, de sugestie, pe care-l simte numai cel care vrea, care crede. Am spus ce credem cu orice pret, n-am crezut niciodata in mentalitatea asta ca firul de iarba se lasa indoit de vant si asa nu se rupe. Am dat mereu cu ghioaga si, cand n-am ajuns la cap, am dat la picioare. Iar atunci cand nu s-a mai putut - am fost doi ani interzisi si am fost atentionati ca vom fi si fizic suprimati - , am taiat-o din tara".

OM CU PARUL ALB SI CU BARBA, E TOT UN COPIL

Povesteste Tandarica: "Timp de 14 ani n-am dat un telefon in tara, nedorind sa le fac greutati prietenilor... Bunica murise (eu am fost crescut de bunici), mama murise, nu aveam pe nimeni. Am avut niste momente teribile la intoarcere. Intr-o singura zi am intrat intr-un alt film, eram buimac, stateam si nu-mi venea sa cred ce se poate intampla in viata asta. Adica, fugi in boxe - puteau la granita sa bage baionetele in noi, eram in boxele Marshall - si dupa ani de zile te intorci aici, tot un pusti, un copil. Stateam in sala aia mica de la "Grigore Preoteasa", unde ma lansasem, si ma gandeam: «Unde au trecut anii astia?". Mi se face pielea de gaina si acum. Pentru ca am deschis un sertaras si am ajuns din nou acolo, in aceeasi ambianta, parca as fi avut tot 14 ani. Bine, se vor mai intampla multe, dar copilaria si inocenta noastra raman, ne-am pastrat o anumita doza de puritate, noi, cei de la Phoenix, chiar daca suntem unsi cu toate alifiile. Si Nicu (Covaci), culmea culmilor, om cu parul alb si cu barba, e tot un copil.
Citeşte mai multe despre:   Phoenix,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de