x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sedusi de scena Mamaiei

0
Autor: Dana Cobuz 31 Iul 2006 - 00:00

PIANISTUL SI ROCKERUL
Unul nu stia decat de muzica clasica si pian. Celalalt visa doar rock. I-a cucerit muzica usoara.

PIANISTUL SI ROCKERUL
Generatia lansata in ultimii ani ai comunismului s-a aflat pe primele scene ale tarii imediat dupa Revolutie. Fetele si-au scurtat doar fustele...

Unul nu stia decat de muzica clasica si pian. Celalalt visa doar rock. I-a cucerit muzica usoara.

Catalin Crisan avea doar 19 ani cand Mihaela Runceanu si Gloria Bortea, profesoare la Scoala Populara de Arta, i-au propus sa se inscrie la Festivalul "Mamaia", editia 1987. "Nu cantasem niciodata pana atunci pe o scena muzica usoara romaneasca. Nici nu-mi doream sa cant, eu facusem pian classic", isi aminteste solistul. Profesoarele sale l-au facut sa se razgandeasca, dar parintii nu au aflat decat in ultima clipa. "Erau vreo 26 de locuri si peste 200 de candidati. Trebuia sa cantam o piesa din repertoriul consacrat. Eu am avut melodia «Nu stiu cine esti», a lui Gabriel Dorobantu. Asteptam rezultatele, au strigat numele primilor 25 de admisi si m-am ridicat sa plec. Dar numele meu a fost ultimul, al 26-lea."

CONFLICTUL. Pentru cea de-a doua piesa, cea in prima auditie, nici nu stia la ce compozitor sa se opreasca. Asta pentru ca nu cunostea pe nici unul si nu stia ce stil i s-ar potrivi. S-a gandit sa mearga tot pe mana lui Dumitru Lupu, compozitorul piesei lui Dorobantu, dar aceasta idee l-a impins intr-un mic conflict cu ministrul Culturii de atunci, Ladistav Heghedus. "Habar n-aveam ca e ministru. Mi-a recomandat sa aleg un alt compozitor, si m-am enervat: «Ori ma lasati s-aleg, ori nu!». Si m-a dat afara din sala, spunandu-mi ca o sa mi se aleaga o piesa. Dupa vreo saptamana, m-a sunat Aurel Manolache, despre care abia apoi am aflat ca este directorul Teatrului Fantasio, sa-mi spuna ca mi-a compus o piesa. A venit la Bucuresti, mi-a cantat «Vorbeste marea» la pian, dar nu m-a impresionat prea tare", povesteste Crisan. A invatat piesa, a repetat-o si a plecat spre Mamaia. Cantonamentul era destul de indelungat, iar inainte de concurs aveau loc niste avanpremiere cu public platitor.

In culisele Festivaluiui "Mamaia", la ceas de taina: Gabriel Dorobantu, Adrian Daminescu, Catalin Crisan, Daniel Iordachioaie

COSTUMUL ALB. "Ma vad si acum imbracat in costumul alb, care statea pe mine ca pe gard. Cu toata sederea la Mamaia, slabisem vreo 8-9 kile. Cand am interpretat piesa la avanpremiera, publicul a cerut bis, ceea ce pe mine m-a socat. La pian primeam doar niste aplauze obisnuite. M-a mai socat sa vad 20-30 de domnisoare care au venit sa-mi ceara autograf. Din seara aceea mi-am jurat ca voi da autografe oricui imi cere, pe orice." A avut ceva emotii pana in seara galei, desi spune ca nu-si dorea neaparat un premiu. Diploma nu inseamna intotdeauna consacrare. In acel an, Trofeul Mamaia l-a luat Alina Mavrodin, Catalin Crisan a luat premiul intai la Interpretare, iar Daniel Iordachioaie locul al doilea. In anul urmator, Crisan a mai fost rasplatit cu un premiu, de aceasta data la Creatie, pentru piesa "Mama".

Rockerul Adrian Enache n-a avut noroc de juriu. Cel putin nu in anul debutului sau, 1989. "Desi publicul m-a placut foarte mult, juriul a considerat ca sunt prea rebel, nonconformist, excentric. Aveam 23 de ani, cu armata facuta la elita, la parasutisti. Fusesem solist al trupei rock Phoebus din Galati, castigasem foarte multe premii la festivalurile de gen din tara, si cu trupa, si ca solist individual. Aveam parul mare, eram multumit de calea pe care apucasem, ascultam Iron Maiden si alte muzici grele", rememoreaza Enache.

Primul sau trofeu l-a luat la Baladele Dunarii, cu "Buna seara, iubito", "pe care noi am cantat-o inaintea Loredanei, in versiune rock. Apoi s-a pus problema sa devin solistul trupei Compact, fiindca pleca Paul Ciuci, dar parintii nu au fost de acord. Abia intrasem la facultate, la Metalurgie, si daca m-as fi tinut de muzica, as fi pierdut cu siguranta anul".

In 20 de ani de "Mamaia", Gabriel Cotabita a colaborat cu numerosi compozitori, printre care si regretatul Ion Cristinoiu (foto dreapta)

REORIENTARE. La un moment dat, l-a vazut Mihaela Runceanu. "Mai baietas, tu esti frumusel, ai si voce, n-ai vrea sa treci in zona pop?". El radea, nu se vedea cantand altceva decat rock. Pe urma si-a dat seama ca interpreta a avut mare dreptate, mai ales ca rockul era din ce in ce mai prigonit la radio si tv. "M-am dus la Scoala Populara de Arta, la sectia canto, avandu-i profesori pe Mihaela Runceanu si pe Ionel Tudor. Cel din urma si sotia sa, celebra textiera Andreea Andrei, m-au luat sub aripa lor si mi-au dat prima piesa - «Ca o zi cu soare», la "Mamaia ’89". Am avut mare succes la public si atat. Cu toate ca mi se atrasese atentia sa stau drept, imbracat la costum, ma tunsesera si scurt, nu m-am putut abtine sa nu ma port ca un solist venit din muzica rock, sa dansez, sa ma zbucium cum vedeam pe casetele video pe care le cumparam din port, de la Galati, aduse din Occident", povesteste Enache. In anul urmator, Romania era deja libera. "Atunci pot spune abia ca m-am lansat, o data cu regretata colega Laura Stoica. Ea a luat premiul intai, eu premiul al doilea la Interpretare. Mi s-au deschis drumurile in televiziune, in ’96 am ajuns si la Cerbul de Aur si, in acelasi an, am scos si primul meu album individual. La "Mamaia" n-am mai fost pana in 2000, cand Titus Munteanu a avut ideea de a sarbatori 10 ani de festival liber, avandu-i invitati in recital pe castigatorii din 1990. In 2002 mi-am propus sa castig si la Creatie. Am participat cu piesa lui Andrei Kerestely, «O singura noapte», cu care am luat si Marele Trofeu."

Ce s-a intamplat cu generatia lui Enache? "Temisan a renuntat sa cante, cu exceptia unor ocazii speciale, dar vad ca joaca in telenovele. Iordachioaie a trecut si el pe film, a dat la facultate si acum e student la Regie. Laura Stoica, Dumnezeu s-o ierte, era intr-o urcare de forma, dar viata nu a mai avut rabdare cu ea."

PE TOATE FRONTURILE

Nu-ti vine sa crezi ca au trecut 20 de ani de cand a debutat la Mamaia. De atunci, a adunat o valiza de diplome. Cu "Voi canta pentru mileniul trei", Monica Anghel a convins juriul de la malul marii sa-i dea premiul intai pentru Interpretare in 1986. Numerosi compozitori i-au incredintat apoi piesele lor pentru a le prezenta in sectiunea Creatie. Si nu au gresit. Viorel Gavrila, Marius Teicu, Ionel Tudor, Ion Cristinoiu s-au numarat printre premiantii la Creatie (si) cu ajutorul vocii Monicai Anghel. "Dau viata mea pentru o iubire" (Marius Teicu/Eugen Rotaru) a luat premiul I la Slagare, in ’94.

COTABITA, POLICALIFICAT PE SCENA TEATRULUI DE VARA

Interpret, laureat, compozitor, prezentator, jurat, director. Rand pe rand, Gabriel Cotabita a jucat toate aceste roluri, pe scena Festivalului Mamaia. Din 1986 si pana astazi, solistul a prezentat in concursul tinut pe scena Teatrului de Vara peste 20 de piese care, cu mici exceptii, au primit premii atat din partea juriilor de specialitate, cat si din partea publicului. La un an dupa primul sau recital la Mamaia, alaturi de Vodevil, Sasa Georgescu i-a propus lui Cotabita sa fie prezentator, alaturi de Ramona Badescu. In 1994 a facut parte din juriul festivalului, iar in ’95 a debutat in calitate de compozitor, cu piesa "Amintirea ta". Festivalul Mamaia ’98 a fost preluat de Tele 7, iar Gabi a fost numit director de festival. "Mamaia trebuia schimbata radical. Atunci au venit K1, Genius, 3rei Sud Est si au ras toate premiile posibile, iar generatia mai veche mi-a sarit la gat", isi aminteste cantaretul. In acel an, Cotabita se inscrisese la Creatie, cu "Balada timidului etern", a lui Andrei Kerestely, care a luat si Marele Trofeu.

COMPETITIE CU DUBLU ROL

Mai au vreo importanta, alta decat cea materiala, premiile Festivalului Mamaia? "Da", spune Adrian Enache. "Multe din trupele tinere au luat primele lor premii la Mamaia. Unele nu au confirmat ulterior, au fost trupe de-o vara. Consider ca si in continuare Festivalul Mamaia are locul sau in muzica romaneasca si o mare importanta in a descoperi noi talente. Culmea e ca acelasi festival ne arata si alte trupe care tot timpul anului sunt prezente la radio, tv, in concerte si cand au ajuns la Mamaia si au fost puse sa cante live, ne-au cazut urechile, fratilor! Iata pacaleala!"
Citeşte mai multe despre:   luat,   mamaia,   piesa,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de