x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Socialistul romantic

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică 16 Ian 2006 - 00:00
Socialistul romantic


MOARTE LA GENEVA
Un duel care a facut inconjurul Europei a fost acela dintre Iancu Racovita si Ferdinand Lassalle. Cel din urma a fost omorat de glontul plecat inainte de semnal din pistolul romanului Iancu Racovita. Lipsa de cavalerism tocmai intr-un moment care incerca sa probeze acest lucru.

In august 1864 se petrecea la Geneva unul dintre cele mai rasunatoare dueluri europene, intre Iancu Racovita, un roman de 21 de ani, aflat la studii in Berlin, si socialistul german Ferdinand Lassalle, in varsta de 39 de ani. Motivul a fost blonda si fermecatoarea Helene von Dönniges, fiica unui diplomat german de la Curtea Regelui Max al Bavariei. Locul precis al duelului a fost un luminis din Padurea Alpilor, la Carouge, langa Geneva.

JUNA BLONDA. Cum s-a ajuns la acest duel? In 1863, la varsta de 38 de ani, pe cand se afla in plina actiune politica, Lassalle face cunostinta cu tanara Helene von Dönniges, la Berlin, in casa unei cunostinte comune. A fost dragoste la prima vedere. Ea avea 21 de ani si niste superbe bucle blonde. Exista insa o piedica in calea fericirii lor: ea era deja logodita cu un tanar nobil de varsta ei, valahul Iancu Racovita. In afara de aceasta, mai era si ura fata de evrei, foarte la moda in epoca, Lassalle avand si el astfel de origini. Tatal fetei i-a interzis orice legatura cu Ferdinand Lassalle, caruia ii spunea "acest personaj abominabil, care vrea ca aceia bogati sa imparta averea cu cei saraci". In ciuda interdictiilor, Helene se mai intalneste cu el, desi era sfasiata de ranirea sufleteasca pe care i-o aducea atat lui Iancu, logodnicul sau, cat si de inselarea asteptarilor parintesti. In iulie 1864, obosit, hartuit de problemele cu justitia (fusese condamnat la inchisoare pentru ura contra institutiilor statului - n-a apucat sa execute pedeapsa de sase luni), epuizat si descurajat in dragoste, el avea sa se indrepte spre Lucerna pentru a se trata si odihni.

PROVOCAREA. Dupa cum scrie Gilbert Taroni intr-un articol dedicat socialistului german, la 25 iulie, Lassalle a primit vizita-surpriza a Helenei, care a petrecut impreuna cu el patru zile. El i-a propus sa fuga in alta tara pentru a se casatori acolo, dar ea n-a avut curaj. La 3 august acelasi an, ei se indreapta spre Geneva, dar separat. Aici parintii fetei au pus casa sub control sever pentru a nu mai veni nici macar o scrisoare de la indragostitul Lassalle catre Helene. Hotarat, el s-a deplasat la München pentru a-i cere insusi regelui sa intervina pe langa tatal fetei. A facut apel pentru aceasta la Richard Wagner. Fara mari rezultate. Intors la Geneva, unde se afla atat familia Dönniges, cat si Iancu Racovita, Lassalle face incercari disperate de a fi alaturi de iubita lui. Cere tatalui fetei sa o vada in prezenta unui prieten si a avocatului sau, in casa ei, iar apoi sa mearga impreuna cu ea la un notar, unde ea sa-si exprime libera vointa. Tatal fetei a spus ca accepta daca si fiica lui este de acord, dar Helene, speriata de turnura intamplarilor si de posibila viata alaturi de Lassalle, refuza. Jignit in amorul propriu, Lassalle il provoaca la duel pe tatal fetei, iar ei ii trimite o scrisoare cu urari de fericire alaturi de alesul ei. Tatal lui Helene s-a sustras misiunii, si astfel Racovita a ridicat el manusa aruncata de Lassalle. S-a stabilit ca duelul sa se petreaca in dimineata zilei de 28 august. Lassalle - tragator perfect, Racovita - nu pusese in viata lui mana pe un pistol. Dimineata, la 7:30, duelistii, martorii si un doctor se aflau intr-o padure langa Geneva. Inainte de a se termina numaratoarea, Iancu Racovita a tras, ochindu-l pe adversar in abdomen. Trei zile mai tarziu, acesta murea intr-un spital din Geneva. Corpul a fost transportat la Breslau, locul sau natal, si inmormantat de contesa Hatzfeld, care il iubea de mult timp.

"Evenimentul a facut inconjurul Europei. Mai multi scriitori au fost inspirati de acest episod tragic. Prozatorul englez George Meredith a scris in 1880 un roman «cu cheie» cu acest subiect, intitulat The Tragic Comedians.

Politologii sunt de parere ca, prin moartea lui Lassalle, miscarea socialista (germana, dar si europeana) a ramas in mainile lui Karl Marx, luand o turnura specifica. Sa ne permitem, ca joc intelectual, o abordare contrafactuala. Daca Lassalle n-ar fi fost ucis de Iancu Racovita la varsta de 39 de ani, socialismul ar fi pastrat un caracter mai national si mai putin international. Daca duelul ar fi avut un alt sfarsit, poate ca miscarea internationala socialista, comunismul insusi, ar fi avut un alt destin in Europa"
- Andrei Oisteanu

In adolescenta, Ferdinand Lassalle avea ganduri marete, imaginandu-si ca va schimba lumea in bine. Astfel, la 15 ani, el scria in jurnalul sau: "Vreau sa ma avant in lumea larga si sa cuceresc fericirea. Vreau sa le anunt popoarelor libertatea". A fondat primul mare partid socialist din Germania.

FAMILIA RACOVITA

Neamul Racovita exista inca sub domnia lui Stefan cel Mare, ulterior unii descendenti ai acestei familii moldovene au ajuns principi. Au avut diverse dregatorii pe la curtile domnesti: mari logofeti, hatmani, vornici, cluceri etc. Primul Racovita urcat pe tronul Moldovei a fost Mihail Racovita Voda Cehan (1704-5, 1707-10, 1716-27), care a fost apoi domn si in Valahia, avand in total cam 17 ani de domnie (conform lui Octav-George Lecca). Andrei Oisteanu afirma ca Iancu Racovita, actor in duelul pe care il descriem aici, "este probabil unul dintre multii fii ai beizadelei Mihalache Racovita (insurat cu o Sutuleasa), mare dragoman al Portii Otomane si, in 1815, mare logofat in divanul Valahiei". Din acelasi neam se trage si cunoscutul explorator Emil Racovita, doctor in stiinte, participant la renumita expeditie belgiana de explorare antarctica, realizata cu vaporul Belgica in perioada 1898-1899.

Nici o putere umana nu te poate smulge de langa mine daca tu ramai hotarata si fidela. In fiecare clipa traiesc mai multe morti. Un lucru este imposibil: tu nu poti trada un om ca mine, un om care te iubeste nebuneste. Toata lumea ar insemna o minciuna. - Fragment din scrisorile pe care Lassalle i le trimitea disperat Helenei

DOCTRINA LUI LASSALLE
Ferdinand Lassalle (1825-1864) este considerat parintele socialismului german, el fiind si fondatorul Partidului Socialist Democratic din Germania, pe care l-a si condus. Lassalle a luat parte la Revolutia Franceza de la 1848, iar deviza de libertate, egalitate, fraternitate, propovaduita pe acele baricade l-au animat si mai tarziu in elaborarea doctrinei sale socialiste. Cu doi ani inainte de a-si fi gasit sfarsitul intr-un mod caracteristic mai mult unui romantic decat unui socialist, Lassalle a propus o teorie opusa marxismului, numita ulterior lassallianism, care sustine ca in timp ce societatea burgheza garanteaza dezvoltarea nelimitata a fortei de productie individuale, ideea morala a proletariatului este de a oferi servicii utile comunitatii. Lassalle credea ca proletariatul reprezinta o comunitate cu interese solidare si reciproce si, in consecinta, cauza muncitorimii este cauza intregii umanitati. Lassalle mai credea ca, atunci cand proletariatul va castiga suprematia politica, va exista un grad inalt de moralitate, cultura si stiinta pentru civilizatiile urmatoare. Credinta lui Lassalle, ca si a lui Hegel, era ca statul putea sa fie organul care sa asigure dreptatea si justitia tuturor indivizilor societatii. In lucrarea sa "Stiinta si muncitorul", el scria: "Cursul istoriei este o lupta impotriva naturii, impotriva ignorantei si a neputintei si, in consecinta, impotriva sclaviei si robiei de orice fel in care suntem tinuti sub legile naturii de la inceputurile naturii. (…) Statul este unitatea contemplativa si cooperarea indivizilor intr-un intreg cu principii morale, a carui functie este de a sustine aceasta lupta, o combinatie care multiplica de un milion de ori fortele indivizilor cuprinsi in ea si care creste de milioane de ori puterea fiecarui individ pe care acesta ar putea sa o exercite singur".

FRUMUSETEA BLONDEI HELENE

In textul sau despre dueluri, Emanoil Hagi-Mosco scrie ca Helene von Dönniges era intr-adevar de o rara frumusete si ca insusi sculptorul francez Carpeaux a fost ispitit de ea. Artistul i-a imortalizat frumosul chip intr-unul din personajele reprezentate in grupul statuar "Dansul", expus la intrarea in Opera din Paris. Carpeaux a eternizat-o pe Helene "asezand pe un splendid corp de adolescent minunatul ei cap, cu parul valvoi, avand un suras enigmatic pe buzele intredeschise". Sa fie oare un suras ce aminteste de tragismul pe care l-a provocat?

NICI HELENE SI NICI RACOVITA N-AU SFARSIT BINE

Avand ca sursa chiar amintirile Helenei von Dönniges, devenita dupa duel Von Racovitza, dar si alte marturii, autorul Hagi-Mosco relateaza despre perioada imediat urmatoare evenimentului care i-a fost fatal lui Lassalle: "Se spune ca, in cele trei zile de chinuri ale lui Lassalle, ea, impreuna cu Racovita, imbracata intr-o rochie albastru-deschis, se preumbla in trasura descoperita trecand chiar pe sub ferestrele camerei in care Lassalle isi dadea sfarsitul. Lumea intorcea capul cand o vedea. Imediat dupa aceea s-a casatorit cu Racovita, care din pricina de a nu fi respectat indatoririle duelului, tragand inainte de darea semnalului si, ca atare, fiind invinuit de asasinat, a fost nevoit sa fuga colindand lumea prin Berna, München, Berlin, Corfu, Romania, pentru a muri tuberculos la 12 decembrie 1865, la Bologna. A fost inmormantat la Nisa prin ingrijirea sotiei, care, dupa nesfarsite aventuri, se sinucide in 1911 la München, otravindu-se cu cloral. Dansa a lasat amintiri scrise, foarte edificatoare asupra zmuciumatei vieti, avand titlul "Von mir und von andere" ("Despre mine si despre altii").

RACOVITA, COLEG CU IACOB NEGRUZZI

Despre sederea lui Iancu Racovita la Berlin ofera cateva informatii Iacob Negruzzi in "Jurnalul" sau. Astfel, intr-o insemnare din 1861, scrie ca a primit invitatie la un spectacol de teatru la gimnaziul din Cölln, dat in cinstea flotei germane conduse de prusaci. Iorgulescu si Racovita, ambii colegi ai scriitorului, interpretau niste roluri. Dupa spectacol, Negruzzi scrie: "Mi-a placut (si inca cel mai mult) conationalul meu Racovita in rolul lui Isolani". Dupa absolvirea gimnaziului, Racovita a studiat doi ani Dreptul la Berlin.
Citeşte mai multe despre:   iancu,   geneva,   editie de colectie,   lassalle,   racovita,   helene,   iancu racovita,   ferdinand lassalle

Serviciul de email marketing furnizat de