x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sprijin vital

0
Autor: Mihai Stirbu Roxana Roseti 18 Dec 2006 - 00:00
Sprijin vital


Cartea lui Andrei Plesu "Despre ingeri" trateaza o tema mai putin explorata de romani. Nu a vazut niciodata ingeri sau nu-si aminteste sa fi vazut. Nu face parte dintre cei care se pot lauda cu experiente directe, pentru ca, spune autorul, nu are organ pentru "fenomene".

Deasupra oamenilor

Cartea lui Andrei Plesu "Despre ingeri" trateaza o tema mai putin explorata de romani. Nu a vazut niciodata ingeri sau nu-si aminteste sa fi vazut. Nu face parte dintre cei care se pot lauda cu experiente directe, pentru ca, spune autorul, nu are organ pentru "fenomene". "Piata e plina insa de carti pe aceasta tema si ele se vand bine tocmai pentru ca autorii lor pretind a consemna intalniri aievea si conversatii prelungite cu fiinte angelice. De asa ceva n-am avut parte si nu stiu daca asta e de bine sau de rau." In 2003, la Editura Humanitas a aparut "Despre ingeri" si Andrei Plesu spune ca a ajuns sa reflecteze la problema ingerilor pe mai multe cai. Printre acestea se numara si faptul ca s-a trezit intr-o buna zi ministru de Externe: "«Angelos», cuvantul grecesc care desemneaza ingerul, inseamna nici mai mult, nici mai putin decat sol, mesager, «ambasador». Prin urmare, diplomatia e o ocupatiune derivata din oficiul angelic si ar face mai bine sa si-l ia drept emblema pe Arhanghelul Gabriel, «progesionistul» Bunei-Vestiri, decat sa cultive, cum ii place s-o faca, micul diabolism de salon."

A CREDE. Scriitorul este de parere ca existenta ingerilor este, intai de toate, un articol de credinta. "Numai credinciosul «stie», fara umbra de indoiala, ca ingerii exista." El reia ideea ca ingerii sunt "dublul" ceresc al omului: "Suntem mereu insotiti de «modelul» nostru, de portretul nostru imbunatatit. Si suntem - sau, in orice caz, ar fi bine sa fim - intr-un dialog permanent cu posibilul acestui portret. Ingerul ofera fiecaruia din actele noastre reperul «epurei» lui, adica desenul lui ideal. Langa fiecare «este», ingerul asaza un «cum ar trebui sa fie». El conjuga neobosit, la optativ, curgerea vietii noastre, asa cum am face-o noi insine daca am fi in conditia lui."

Filozoful crede ca ingerii sunt ierarhic deasupra oamenilor. "Intr-un anumit sens, omul e mai «intreg» decat ingerul. El are acces, prin duhul sau, la necorporalitatea ingereasca, pe cand ingerului experienta corpului ii ramane straina, chiar daca, la nevoie, poate imbraca, temporar, un corp. (...) Ingerii raman pentru noi un model greu de atins si un sprijin vital."

RUGA. Printre paginile cartii, profesorul insereaza o rugaciune: "Ingerul lui Dumnezeu, pazitorul meu cel sfant, care mi-esti dat de la Dumnezeu din cer, rogu-te pe tine cu tot dinadinsul, tu astazi ma lumineaza, de tot raul ma fereste, catre fapte bune ma povatuieste si spre calea mantuirii ma-ndrepteaza, amin!". Scriitorul se ajuta de rugaciune pentru a explica rolul ingerilor: "fac lumea sa mearga, dar, mai ales, o fac sa mearga spre orizontul salvarii. (...) Ingerii sunt, ca sa spunem asa, un «camp energetic» riguros organizat si cuplat la Principiul Suprem: toti privesc Fata Tatalui si lucreaza in numele Lui. Ei intermediaza intre Creator si creatia Lui, intre existentele particulare si unitatea universalului, intre vazut si nevazut, garantand ca nimic nu poate ramane in afara economiei dumnezeiesti, ca ordinea creata nu poate fi conceputa in afara ordinii finale, a mantuirii". Eseistul aduce in discutie faptul ca ingerul nu suspenda legile naturii, nu cultiva miracolul, nu se distinge prin performanta "acrobatica": "Ingerul e cerul nostru interior". Cei care isi imaginau ca ingerul sufera cand omul pacatuieste nu au de ce sa isi faca griji: "Cata vreme fac voia lui Dumnezeu, ingerii nu au afecte divergente si sunt deasupra oricarei forme de sentimentalism."

IN SLUJBA. Cum anume influenteaza "ingerul «personal» omul? El lucreaza asupra ratiunii noastre (ca agent ordonator, fortificand gustul pentru adevar, pentru principiile universale, pentru unanimitatea aplecarii spre bine), asupra imaginatiei noastre, mereu rebela, asupra memoriei noastre, ca si asupra viselor". Autorul afirma ca e important sa intelegem ca functia esentiala a ingerului pazitor e legata de administrarea pelerinajului nostru inapoi spre obarsie. Oficiul sau include inevitabil protectia noastra fizica si sufleteasca, interventia salutara in situatii de criza, gradinarirea rugaciunilor noastre. Daca ingerul intermediaza pe langa Tatal, de ce nu ni se implinesc toate dorintele? "Ideea pe care o are ingerul despre «binele» nostru nu coincide in mod necesar cu ideea pe care ne-o facem noi insine despre acest «bine» si in conformitate cu care ne formulam rugaciunile."

Scriitorul spune ca "a trai si a muri cu fata spre inger e, de altfel, totuna cu a fi mereu orientat spre Fata Tatalui, al carui Chip e, neincetat, obiectul privirii ingeresti".

APROAPE. Andrei Plesu dedica pagini intregi din cartea sa calugarilor. Autorul aduce argumente in sprijinul monahilor prin asocieri ale vietii acestora cu cele ale ingerilor. "Calugarul, ca imitator al ingerului, se impartaseste si el din luminile lui secunde, devenind, dupa cuvantul lui Nil Ascetul, «sfesnic», «stea neratacitoare», «far»." Andrei Plesu continua: "In comunitatea din care face parte - manastire, tinut sau neam - el e pastor, calauza, protector, «preia, cu alte cuvinte, atributele ingerului pazitor». Monahul ajunge, in cele din urma, sa urce si sa coboare, asemenea ingerilor, scara lui Iacob (Ioan 1, 51), ca un atlet al intermedierii, ca o punte intre lumi. El se invredniceste, mai ales, sa stea, ca ingerii, «lipit de Domnul», in perfecta intimitate cu Duhul Sau (1 Cor. 6, 17). (...) Viata calugarului e, in toate privintele, o comuniune cu ierarhiile ingeresti: ei locuiesc impreuna (la munte, in pustie, in manastire), «se viziteaza», impartasesc aceeasi soarta in Rai, unde se bucura de aceleasi haruri: mananca diafana «paine a ingerilor», depasesc limitele spatio-temporale si au acces clarvazator la cele ascunse."
"Ingerul lui Dumnezeu, pazitorul meu cel sfant, care mi-esti dat de la Dumnezeu din cer, rogu-te pe tine cu tot dinadinsul, tu astazi ma lumineaza, de tot raul ma fereste, catre fapte bune ma povatuieste si spre calea mantuirii ma-ndrepteaza, amin!"
Citeşte mai multe despre:   ingerul,   editie de colectie,   ingerii

Serviciul de email marketing furnizat de