x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Stimate Nene!

0
Autor: Dana Andronie 03 Apr 2006 - 00:00
Stimate Nene!


O SCRISOARE, DOUA, TREI...
Ca artist al poporului, Grigore Vasiliu primea sute de scrisori de la tineri care visau si ei sa aiba "o prodigioasa activitate teatrala". Ce mai, erau pui de Birlic!

Am descoperit la Primaria din Falticeni mai multe scrisori destinate lui Grigore Vasiliu-Birlic. Gandurile admiratorilor s-au transformat in marturie pentru viitoarele generatii de artisti sau de pui de Birlic. Impostura inocenta (de copii imbracati in hainele parintilor) a acelor epistole l-ar fi induiosat cu siguranta si pe marele Caragiale.

"SEAMAN CU MATA". "Nu am scris eu, caci am 6 ani si nu prea scriu frumos, dar l-am pus pe tata. Vreau poza matale si scrie-mi si mata cateva randuri pe poza. (Iasi, 25.09.1960)" "Stimate Nene Birlic, l-am pus pe tata sa va scrie, caci eu nu prea stiu, am doar 6 anisori - si ma numesc Damaschin Liviu Birlic. Iti trimit prin tata o fotografie pe care te rog sa o pastrezi de la un pui de Birlic. Analizeaza figura mea, si cred ca vei fi de aceeasi parere cu multimea care-mi spune ca eu seaman cu mata." "Nene Birlic, te rog foarte mult, cum primesti plicul acesta de la mine - sa-mi scrii si sa-mi trimiti poza matale (cum s-ar spune portretul). Tin foarte mult sa-l am si sa-l pastrez asa cum ii mai am pe C. Ramadan, Miluta Gheorghiu etc. Noi vom coresponda prin scrisori pana la adanci batraneti. Eu urmez Scoala de Muzica Iasi - clasa pian - si as dori, cand oi fi mai mare, sa ma inscriu la Institutul «C. Porumbescu», pentru a urma teatru - pasiunea mea. La filmele unde te-am vazut pe mata am fost de trei ori. Sa traiesti, Nene Birlic, si sa traiesti sa ajungi sa ma vezi si pe mine artist!"

"Domnule Vasiliu, suntem un grup de trei tineri, care, prin specificul profesiunii si natura unor imprejurari firesti, muncim si traim departe de asezarile omenesti, departe de scena si de dumneavoastra - ca niste sihastri - la inaltimea celor mai inalte piscuri din minunatii nostri Carpati, in cadrul unei statiuni meteorologice. Dar acest lucru nu ne-a impiedicat cu nimic sa nu fim aceiasi ascultatori devotati ai emisiunii «Teatrul la microfon» si admiratori ai dumneavoastra. Va dorim ca, si de aci inainte, viata dumneavoastra sa cunoasca o prodigioasa activitate teatrala, sa fauriti noi si minunate creatii, sa aveti intotdeauna dragostea si prietenia miilor de spectatori. La multi ani!... si noi succese in arta! Picu, Sergiu si Emeric. P.S. Daca randurile noastre vor ajunge mai tarziu, ne vom cere iertare, deoarece prin aceste locuri posta nu circula, iar ravasul nostru a strabatut 40 km pe poteci de munte, pana la primul oficiu postal."

FARA OMAGII. "Tov. Birlic, cred ca n-ati uitat frumoasele meleaguri moldovene. Eu m-am nascut in Falticeni, aproape de satul Buciumeni, unde v-ati nascut d-voastra. In prezent sunt departe de locurile natale, in satul Stoiceni, rai. Rm. Valcea, si indeplinesc functia de pedagoga (ceea ce n-am dorit-o niciodata). Sunt tanara, n-am decat 20 de ani, trebuia demult sa ma afirm ca o buna cantareata. Nu vreau sa aduc omagii vocii mele, vreau sa spun ca as putea sa-mi indeplinesc visul inca din copilarie zamislit. Parca mi-aduc aminte de vorbele unei tov. profesoare, care ne spunea la lectia de franceza: «Ma mandresc ca un fost coleg de-al meu este astazi mare artist al poporului». Artist al poporului - ce multe spun aceste cuvinte! Nu astept decat raspunsul dumneavoastra. Cui as putea sa ma adresez sau daca d-voastra personal cunoasteti un asemenea post mai repede. Inchei dorindu-va succese in minunata d-voastra profesie. Cu stima, Tina, 16-IV-1962."

"In clasa mea am un coleg poznas. Un gest starneste voie buna, o vorba - hohote de ras. Niciodata nu stii cand se preface, cand e natural. L-am poreclit Birlic, asa-l cheama toata scoala. Cu nimic mai mult nu v-as putea dovedi cat ne sunteti de drag, cat de mult ne place jocul dumneavoastra"
Mariana
Tg. Mures
"Sunt tanar absolvent al scolii profesionale CFR Craiova. Scriu un roman cinematografic comic si sunt hotarat ca in 1968 sa incep turnarea unui film. Cheltuielile le voi suporta eu singur. Va rog foarte frumos sa-mi scrieti si sa-mi dati cateva sfaturi"
Biris Valentin
Cluj-Napoca
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   birlic

Serviciul de email marketing furnizat de