x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tobosarul Malagamba

0
10 Apr 2005 - 00:00

OMUL ORCHESTRA
Unul dintre dirijorii care au introdus in spectacolele de muzica de estrada de la noi elementul show a fost Sergiu Malagamba. Am incercat sa reconstituim cu ajutorul unor oameni de radio, dar si al unor fosti amici ai bateristului legenda sa.



  • de LORETA POPA

  • Cand era pe scena, Malagamba devenea una cu tobele
    Compozitorul, dirijorul si instrumentistul Sergiu Malagamba, sau Serghei, cum ii spuneau apropiatii, s-a nascut la Chisinau la 6 februarie 1913. A inceput sa studieze muzica la Conservatorul Unirea din Chisinau in perioada 1931-1933, cu profesorul Gheorghi Iateakovki, dupa care in 1950, in cadrul cursurilor de la Uniunea Compozitorilor, le-a continuat la Conservatorul din Bucuresti cu Alfred Mendelsohn. Este unul dintre dirijorii care au introdus la noi, in domeniul concertului de muzica usoara si de estrada, jocul de scena al interpretarii instrumentale, cu alte cuvinte participarea efectiva la sectiunea scenica a orchestrei. La Conservator, Sergiu Malagamba a studiat o perioada violoncelul. S-a simtit insa mai atras de percutie, de bateria de muzica usoara si de dans, instrument la care era singurul in acea vreme care nu batea, ci canta. Asta pentru ca intr-adevar, bateria se transforma in mainile sale intr-o orchestra. Crescendo, fortissimo, urmate de un subito piano se intrepatrundeau cu figuri ritmice de o rara fantezie, realizate cu o execeptionala tehnica de virtuoz. A debutat ca baterist in anul 1937, cantand in diferite formatii de muzica de dans. In 1940 a dirijat primul sau concert de muzica usoara. Inainte de a se consacra baghetei dirijorale, si mult timp dupa aceea, Sergiu Malagamba a fost considerat cel mai bun baterist din tara noastra, faima lui depasind hotarele Romaniei.

    SCANDALUL. In anul 1942, in urma unei campanii de presa desfasurate impotriva malagambismului, cum era denumita o moda vestimentara importata din Italia, si cu care Malagamba nu avea nimic in comun, celebrul percutionist a fost ridicat de Politie si internat in lagarul de la Targu-Jiu sub acuzatia "sef de secta religioasa periculoasa sigurantei Statului". Pana si Constantin Tanase a aparut pe scena imbracat in mod exagerat, facand publicul sa se tavaleasca pe jos de ras. S-a speculat foarte mult aceasta moda, despre care isi aminteste si Johnny Raducanu in cartea sa recent aparuta pe piata "Tara lui Johnny", pe care tinerii o adoptasera imediat. Se purta parul cret cu carare pe mijloc, iar cele doua bucle musai erau valvoi, deci neglijent. Taietura de la spate trebuia sa fie o linie perfect dreapta, neaparat realizata cu tehnica de Gica Vapor. Pantalonii cu patru pense, ascutiti la glezna si cu manseta erau purtati obligatoriu in asa fel incat sa se vada ciorapii din lana fina, vargati sau in culori tari, galben cu maro, maro cu rosu. Pantofii erau din antilopa, trebuia sa scartaie cand mergeai si sa aiba talpa foarte groasa. Sacoul era in carouri mari, iar palaria trebuia sa aiba boruri late si panglica foarte ingusta. Camasa era obligatoriu uni, cravata cu nodul mic, mic, lunga pana peste curea. Cand a fost inchis Malagamba elevii au facut un mars de protest pe Calea Victoriei.

    CARIERA. Dupa razboi, Sergiu Malagamba si-a reluat activitatea de interpret in cadrul unor reusite concerte de muzica usoara, sustinute la Sala Dalles, intre anii 1949-1954, fiind angajat apoi in anul 1959 ca dirijor al orchestrei Teatrului satiric-muzical "Constantin Tanase". Malagamba a fost un instrumentist absolut desavarsit, un mare virtuoz al ritmului si compozitor prolific. Se poate spune ca el a introdus jazzul in Romania. In aceasta calitate, Sergiu Malagamba a intreprins numeroase turnee pline de succes in strainatate, printre care amintim pe cele din Polonia (1960, 1962, 1965), URSS (1965) si Italia (1966). Dintre melodiile cele mai cunoscute ale compozitorului Malagamba amintim: "Azi e mai frumos ca ieri", versuri Aurel Felea, "De ziua ta", versuri George Mihalache, "Perechea mea esti tu", versuri Constantin Carjan, "In asteptarea ta", versuri Aurel Felea, "Iti multumesc, dragul meu", versuri Mircea Block, "Noapte buna, vioara", versuri Aurel Felea. Muzica scrisa de Malagamba pentru Baletul tobelor - un solo de baterie pe care a fost creat chiar si un dans - s-a bucurat de mare succes la Paris, pe scena nu mai putin celebrului music-hall-ului Olympia, cu ocazia turneului intreprins in Franta in 1965 de un colectiv al Teatrului "Constantin Tanase".

    A fost distins cu mentiune la Concursul national de muzica usoara de la Mamaia 1969, precum si cu Ordinul Muncii clasa a III-a in 1963. A semnat numeroase prelucrari, aranjamente si orchestratii dupa muzica lui Duke Ellington, Manuel de Falla, Grigoras Dinicu, Gherase Dendrino. A fost membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din 1947.

    Tobosarul numarul 1, iubit de atatea generatii, Sergiu Malagamba s-a stins din viata la 15 aprilie 1978, absolut nevinovat de scandalul care ii poarta numele, cand avea 60 de ani, la Bucuresti.

    RIDICAT DE SIGURANTA DIN CAUZA ZIARISTILOR
    Pentru a ne edifica asupra acestui mare instrumentist, dar si asupra scandalului din jurul numelui sau, am luat legatura cu vestitul compozitor Edmond Deda, astazi in varsta de 84 de ani. "L-am cunoscut foarte bine pe Sergiu Malagamba chiar in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Cantase o perioada cu Theodor Cosma, apoi a intrat la mine in formatie.

    PRESA. Ca sa abata atentia opiniei publice de la mersul prost al razboiului, dar si din lipsa de subiecte, un ziarist a gasit o formula de a lansa o diversiune si a inceput sa-l critice vehement pe Malagamba din considerentul ca tineretul murea in lupta, iar malagambistii sfidau lumea la Bucuresti. Malagamba abia incepuse cateva concerte cu formatia sa, pe care a avut ideea sa o imbrace in camasi de aceeasi culoare, cu cravate subtirele, cu pantofi cu talpa de crep, in ciorapi albi si cu pantaloni foarte scurti. Aceasta moda facuse furori in Italia, iar lui Sergiu ii venea bine. Tineretul a inceput sa-l copieze. In urma acestui scandal Malagamba si-a atras o ura, saracul de el, de necrezut. Subiectul a ajuns si pe biroul maresalului Antonescu, care l-a chemat pe colonelul Elefterescu si l-a intrebat: «Ce e cu malagambistii astia, mai Elefterescule?» «Nu stiu, domnule general, dar ma voi interesa». Dupa un timp a dat raportul: «Domnule general, cred ca este vorba de o secta religioasa». «Ce idei au astia, Elefterescule?», a intrebat iar Ion Antonescu. «Nu stiu, domnule general». In urma acestei discutii, Serghei, cum ii spuneam noi, a fost luat chiar in timp ce dormea alaturi de familie. L-au internat pe langa comunisti, unde era un regim mai aspru. Nevasta-sa, Tanta, a umblat peste tot. A ajuns pana si la Ion Mihalache, dupa care l-au mutat la un regim mai putin sever, unde a stat aproape doua luni. Cand Antonescu a intrebat ce face toata ziua Malagamba i s-a spus: «Bate toba toata ziua. Asta face. Nu vorbeste ca nu articuleaza bine, are un usor accent moldovenesc» . I-au dat drumul lui Serghei dupa atat timp si apoi am fost in Polonia cu formatia mea, deoarece toata lumea voia sa-l asculte. Canta des alaturi de Gigi Marga si Aida Moga. Cand faceai un turneu in Polonia era ca si cum faceai un turneu la New York. Avea doua numere speciale la baterie: mersul trenului, cum porneste si apoi din ce in ce mai repede, batea langa microfon o cutie de chibrituri ritmul la melodia Tico-Tico."

    PE ARIPILE MUZICII LUI

    Atunci cand Sergiu Malagamba, Theodor Cosma si Dinu Stefanescu lansau pe cineva se gasea intotdeauna cineva care sa ii sponsorizeze. La Cabaretul de la Mon Jardin, din incinta fostului Hotel Dorobanti, formatia lui Malagamba era bisata mereu, iar serile de dans erau din ce in ce mai antrenante. Tinerii care voiau sa se lase purtati pe aripile muzicii se inghesuiau sa-l vada si sa-l auda pe cel mai popular tobosar de atunci.

    CARIERA DE PRESTIGIU

    A fost instrumentist in diverse formatii de muzica usoara precum Nicolae Cires (1935-1936, la Chisinau), Max Halm, la Bucuresti, baterist in orchestra Joe Reininger, din Bucuresti, cu care a participat la un turneu in Egipt si Sudan (1936-1939), conductor al orchestrei Malagamba in barurile Melody si Continental (1939-1941), baterist in orchestra teatrului Gioconda 1941-1945, baterist si dirijor la N. Stroe, Teatrul "Elly Roman" si al Ateneului Roman din Bucuresti 1945-1948, baterist la teatrul de estrada 1948-1950, percutionist (timpane) in Orchestra Simfonica a Cinematografiei 1950-1955, dirijor la "Tanase" 1955-1974, profesor de percutie la Scoala Populara de Arta 1965-1967.

    ALATURI DE PRIETENI

    A colaborat cu numeroase formatii de muzica usoara precum cele ale lui Dinu Serbanescu, Ion Vasilescu, Henry Malineanu si Edmond Deda, care i-au fost si amici. A dirijat opereta Sfinxul din Hollywood de Ralph Benatsky 1945. A realizat prima formatie de jazz simfonic din Bucuresti in 1942, pe care a dirijat-o intr-un concert demonstrativ la sala ARO. Turneele artistice pe care le-a intreprins au fost nenumarate si pentru acea perioada destul de dese. El a mers in Egipt, Sudan, Polonia, R.D. Germana, Italia, URSS si Israel.
    Citeşte mai multe despre:   bucuresti,   muzica,   sergiu,   usoara,   editie de colectie,   malagamba,   sergiu malagamba

    Serviciul de email marketing furnizat de