Tovarase de viata

Frumusetea si puterea formeaza un "cuplu" de succes. Nu putine sunt cazurile de casatorii, reusite sau esuate, intre artiste frumoase si politicieni celebri.

Unul dintre stereotipurile care functioneaza inca este acela ca artistele in devenire aleg calea unor mariaje de conjunctura pentru a gasi mai repede si mai usor drumul catre succes si bani. In timpul lui Ceausescu, cand se adoptase Codul eticii si echitatii socialiste, Partidul nu considera aceste casatorii conforme cu morala proletara. Dupa model stalinist, Partidul avea "dreptul" sa controleze si sa dirijeze viata personala a membrilor sai. Amantele si chiar sotiile artiste puteau fi un motiv de pierdere a functiei.

SOTIA LUI STEFAN ANDREI. Talentul, dar mai ales frumusetea Violetei Andrei au purtat-o pe scenele de teatru, pe platourile de filmare si prin studiourile de inregistrari ale televiziunii nationale. Artista Violeta Andrei a ramas in atentia publicului amator de mondenitati si ca sotie a fostului ministru de Externe, Stefan Andrei, cu care s-a maritat inca din anii studentiei. Memorialistica vremii ne-o infatiseaza pe diva anilor ’70-’80 tulburand orgoliile si starnind invidia multor sotii de nomenklaturisti. Cea mai puternica dintre acestea, Elena Ceausescu, se pare chiar ca a interzis aparitia actritei la televizor. Astfel, Violeta Andrei a ramas la statutul de familista in grandioasa vila din cartierul Primaverii.

Dupa decembrie 1989, actrita a reintrat in scena in rolul de sotie protectoare, aparandu-si in presa sotul de acuzatorii din "procesul comunismului". Dupa o pauza de peste doua decenii, Violeta Andrei a revenit si pe micile ecrane, intruchipand-o pe "Evelyn" intr-o telenovela la moda.

Margareta Paslaru Sencovici a pastrat doar pentru apropiati amanuntul ca a fost nora de demnitar comunist

"PASLARITA NOASTRA". Renumita si indragita actrita si cantareata Margareta Paslaru a debutat inca de pe vremea gimnaziului, talentul sau fiind repede remarcat si sustinut. Cu roiuri de fani imprejur, Margareta a ales sa se marite cu Gyuri, fiul fostului ilegalist Alexandru Sencovici. Acesta din urma, de profesie lacatus mecanic, a devenit membru al PCdR inca din 1925. Peste timp, Sencovici senior a urcat in ierarhia partidului de la secretar al organizatiei din Oradea la adjunct al ministrului Muncii si Prevederilor Sociale. Din 1949 a fost numit ministru al Industriei Usoare si apoi si al Industriei Bunurilor de Consum (1959-1961). Functiile inalte detinute de socrul Margaretei i-au "adus" acestuia o vila in inima cartierului Primaverii, pe Strada Helesteului 24. Pana la momentul emigrarii in Statele Unite (1982), "Paslarita noastra", necunoscuta publicului ca tovarasa Sencovici, a locuit si ea in cartierul rezidential, pe Calea Dorobantilor. Despre mariajul cantaretei cu fiul demnitarului comunist nu cunoastem decat barfe, care, ca toate zvonurile de gen, nu sunt "de bine". Intrebata de Jurnalul National despre ce a insemnat viata in Cartierul Primaverii si relatia cu lumea politica romaneasca, Margareta Paslaru a raspuns ca le vom primi o data cu aparitia cartii sale autobiografice. Pe care fanii o asteapta de cativa ani buni.

"GIOCONDA FARA SURAS". Studenta Silvia Popovici a debutat in 1954 ca actrita intr-un film realizat de alti studenti, intitulat "La mere". "Hotarasem, declara ea, ambitioasa cum eram, ca, daca nu reusesc sa ma afirm in primii doi ani dupa absolvire, renunt la actorie si fac alta meserie, oricare alta." Consacrarea ei a venit o data cu debutul regizoarei Malvina Ursianu, care in 1968 o alege pe Silvia Popovici sa interpreteze rolul principal din filmul "Gioconda fara suras". Filmul este o pledoarie pentru conditia femeii dupa modelul comunist al acelor ani. Inginera chimista inventatoare, pe care o intruchipeaza in film Silvia Popovici, nu se simte deplin realizata daca nu se marita. "Celula de baza a societatii" - familia - trebuie sa aiba neaparat si copii. In viata din spatele camerei de filmat, se spune ca Silvia Popovici ar fi fost simpatia lui Amza Pelea, care a renuntat sa o ia in casatorie deoarece i se spusese ca fata sufera de TBC. Maxim Berghianu insa nu s-a temut.

De profesie tehnician gaz metan, Berghianu a detinut numeroase functii la varful ierarhiei comuniste, printre care cele de presedinte al Comitetului de Stat al Planificarii, ministrul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, ajungand in perioada 1981-1989 ministru al Muncii. Sotii Berghianu locuiau intr-o vila din Bulevardul Aviatorilor. Ocrotita de calitatea de sotie a unui tovaras cu functii de raspundere, criticii din domeniu au prezentat-o pe Silvia Popovici ca pe o mare actrita.

Ioana Pavelescu si-a intrerupt cariera artistica pentru a-si exersa talentul de sotie de diplomat

"NORA" LUI ION ILIESCU. Ioana Pavelescu a fost una dintre actritele de teatru si film lansate cu succes tot in perioada deceniului sapte al secolului trecut. Longeviva actrita joaca si acum la Teatrul National rolul "Anna Karenina", in pofida diferentei de varsta ce-o separa de personajul lui Tolstoi. Aflata la cea de-a doua casatorie, Ioana Pavelescu il are ca partener de viata pe fiul ilegalistului Mihai Bujor Sion. Nasul lor de cununie a fost ex-directorul Teatrului National, scriitorul Dinu Sararu. Un amanunt deloc de neglijat in "reteta de succes" a familiei este faptul ca, imediat dupa 1990, Mihai Bujor Sion - juniorul - aparea in presa drept "copilul de suflet" al lui Ion Iliescu si un apropiat al fostului premier Petre Roman. Cand in 1974, Mihai ramasese orfan de ambii parinti, prietenul si protejatul tatalui sau, Ion Iliescu, l-a luat sub protectia sa. Relatia lor personala, atat de apropiata, incat pentru unii cunoscuti Mihai Sion conteaza ca fiul adoptiv al lui Ion Iliescu, s-a dezvoltat intr-una politica. Anumite surse ni-l prezinta pe Mihai Bujor Sion drept omul care "l-a adus pe Iliescu la Televiziune" in 1989. Rasplata nu a intarziat sa vina.

Protejatul a fost numit in 1990 primul sef de Cabinet al presedintelui Iliescu si ulterior consilier prezidential pe probleme economice. Si-a continuat cariera in Statele Unite, unde pana in 1998 a reprezentat Romania in functia de consul general la Los Angeles. Una dintre cele mai frumoase vile din Primaverii, cea de pe Strada Herastrau 35, este pe numele Ioanei Pavelescu, dupa cum titra ziarul Tineretul Liber in iulie 1991. Mihai Bujor Sion, in schimb, intrase in posesia unei case din fondul de protocol al statului, invecinata cu vila lui Petre Roman, din intrarea Gogol.

SE POARTA CREATOARELE DE MODA. Celebritatea familiei s-a imbogatit de cand cu aparitia in lumea buna a Capitalei a Mariei Marinescu, fiica Ioanei Pavelescu dintr-o casatorie anterioara si infiata de Mihai Bujor Sion. Copil nascut si crescut in Statele Unite, Maria, precum alte fiice de oameni cu dare de mana, si-a facut studiile universitare la Paris, specializandu-se in design vestimentar. La prima ei prezentare de moda in calitate de designer, Maria Marinescu a fost insotita de tatal sau adoptiv. In atentia amatorilor de mondenitati, Maria Marinescu a intrat nu ca designer, ci ca iubita a fiului ex-premierului Radu Vasile - Tudor. A urmat omul de afaceri Bobby Paunescu. Actualmente este mediatizata relatia, sau ce-a mai ramas din ea, cu fotbalistul Cristi Chivu.

GALANTUL CHIVU La nivelul clasei politice, legaturile amoroase puteau fi si un izvor de perspectiva si prestigiu pentru actrite. Fostul sef de Cabinet al lui Dej, Paul Sfetcu, a povestit ca in 1960, Dina Cocea (foto) a fost aleasa sa faca parte din delegatia Romaniei, participanta la Adunarea Generala a ONU. Pentru a face o imagine cat mai buna, actrita si-a ales haina de nurca, al carei pret depasea cateva salarii de ministeriabil. Galant, Chivu Stoica - presedintele Consiliului de Ministri - i-a cumparat-o din banii statului si i-a trimis-o acasa prin curier special, caruia i-a ordonat: "Sa-i spui Dinei Cocea ca eu am aprobat banii. Dar sa nu uiti sa-i spui de efortul mare ce l-am facut".

SPIRIT MATUR Regizorul care a descoperit-o si a cultivat talentul Silviei Popovici (foto), inca de la debutul acesteia ca studenta, a fost Malvina Ursianu. Iata cum o caracteriza regizoarea pe actrita in almanahul Cinema din 1970: "Ne-am reintalnit cu «Gioconda fara suras», ea tot iremediabil de tanara, dar atat de matura spiritual. (...) Stilul interpretativ al Silviei Popovici este un dar facut celor care au curajul emotiei deschise. Il daruieste insa in egala masura si celor care nu au curajul marturisirii acestei emotii. Este paradoxul fatal si nobil al oricarui act de creatie".

CU APROBAREA PARTIDULUI In 1991, fostul lider comunist Gheorghe Apostol declara ca mariajul sau cu Adriana Codreanu, fosta prim-solista a Teatrului de Opereta, "a starnit o mare preocupare" printre membrii conducerii PCR. In 1967, "Ceausescu a ridicat problema renuntarii la casatoria cu Adriana. A motivat ca este artista". Orbit de patima, Apostol i-a scris lui Ceausescu o scrisoare in care ii comunica decizia de renuntare la functiile sale si cerea trimiterea in Valea Jiului ca miner. In fata unei asemenea dovezi de iubire, Ceausescu i-a raspuns: "Draga Ghita, ramai in continuare cu sotia ta". DISTRACTIA FAVORITA A LENUTEI CEAUSESCU In cartea sa, "Orizonturi rosii", Ion Mihai Pacepa - fost adjunct DIE - a povestit, printre altele, despre cum se distra Elena Ceausescu ascultand casete cu inregistrarile partidelor de amor ale nomenklaturistilor. "Victima" sa preferata era sotia ministrului de Externe, Violeta Andrei. Lenuta, relateaza Pacepa, "murea de nerabdare sa auda povesti excitante. (...) Diminetile de vineri erau intotdeauna rezervate de Elena pentru mine ca sa-mi dea vesti in legatura cu inregistrarile provenite din birourile si casele nomenklaturii. (...) «Arata-mi, mi-a spus Elena, ce mai e nou in legatura cu Violeta?»" Asa o fi oare? Desi Pacepa lasa sa se inteleaga bunele sale relatii cu Stefan Andrei, termenii in care ii descrie sotia, in alte timpuri, ar fi dus la provocari de duel. Iar in prezent la instantele de judecata. "Asculta numai la stricata asta, dragule, a spus ea, respirand cu greu. Cand vine aici, umbla afectat si gangureste din varful limbii, dar pe banda iti sparge urechile de tare ce zbiara si se vaita." TEORII DESPRE MORALA Toti membrii societatii "socialiste multilateral dezvoltate" erau educati si obligati sa actioneze in spiritul principiilor moralei comuniste. La nivel teoretic si propagandistic, si tagma actoriceasca trebuia sa respecte "Codul eticii si echitatii sociale", ale carui teze, scria presa vremii, izvorau din "intelepciunea clasicilor marxism-leninismului" si reprezenta "rezultatul suprem al progresului moral al omenirii." In realitate, insa, departe de ochii muritorilor de rand, viata personala a actorilor depasea uneori granitele oricarui tip de morala.