x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tradare, dar sa stim si noi!

0
Autor: Anca Alexe 14 Aug 2006 - 00:00
Tradare, dar sa stim si  noi!


IN LITERATURA
Dupa cum era de asteptat, conceptul de tradare si-a gasit locul si in literatura romana…

Scriere exemplara pentru istoria romanului romanesc, "Ciocoii vechi si noi" abordeaza ideea de tradare intr-o societate construita pe abuz si coruptie. Subiectul urmareste ascensiunea si prabusirea lui Dinu Paturica, un arivist de tip fanariot. Acesta vine in casa marelui postelnic Andronache Tuzluc cu o scrisoare de recomandare din partea tatalui sau, ca sa obtina o slujba. Andronache ii da functia de ciubucciu, iar mai tarziu primeste haine noi si o camera. Postelnicul il trimite la scoala, devenind astfel logofat si castigand increderea acestuia.

Mai tarziu insa, Paturica il tradeaza pe Tuzluc. Trimis sa o supravegheze pe Chera Duduca, o grecoaica frumoasa curtata de postelnic, Paturica se aliaza cu ea si pune la cale ruinarea lui Andronache. Il pagubeste de o parte din banii pe care acesta i-ar fi castigat din vanzarea functiilor.

NELEGIUIRI. Ramas fara sprijin si fara functie, Andronache Tuzluc sfarseste prin a fi muritor de foame. Dinu se va casatori cu Chera Duduca, va deveni stolnic datorita averii si face din casa sa un centru de activitate diplomatica. Se aliaza cu Alexandru Ipsilanti caruia ii aduce servicii importante, cum ar fi tradarea lui Tudor Vladimirescu.

Prin uciderea acestuia din urma primeste ca rasplata functia de ispravnic peste doua judete pe care le va jefui cu ajutorul unor escroci. Sosirea noului domn, Ghica Voda, pune capat nelegiuirilor lui Dinu. Domnul Ghica face dreptate taranilor si imprastie averea lui Paturica, pe care, ulterior il trimite la ocna.

"CEVA CUMVA?". La Ion Luca Caragiale tradarea este incadrata intr-o nota comica. Piesa de teatru "O scrisoare pierduta" a ramas celebra prin caracterele sale rupte din epoca.

In Actul II al piesei, Tache Farfuridi, caracterizat de lipsa de principii, ii acuza de tradare pe Tipatescu si pe Trahanache, dar afirma ca accepta tradarea daca o cer interesele partidului, cu conditia sa se stie. "Branzovenescu: Nu pricepi, neica Zahario, vorba noastra? Adica «noi», partidul nostru, pentru cine votam noi, pentru cine lucram noi? Noi inca nu stim... Farfuridi: Ba eu merg si mai departe si zic, cum ziceam lui amicul meu Branzovenescu: ma tem de tradare... Trahanache: Cum de tradare? Branzovenescu: De-aia noi astazi, cand am mirosit ceva cumva... Farfuridi: Ceva cumva... Trahanache: Ceva cumva? Branzovenescu: Daca e ceva la mijloc... Farfuridi: Ceva la mijloc. (...) Da, asa, daca e tradare, adica daca o cer interesele partidului, fie. Branzovenescu: Dar cel putin s-o stim si noi! Farfuridi: Pentru ca eu am zis-o cu strabunii nostri, cu Mircea cel Batran si cu Vlad Tepes, neica Zahario: imi place tradarea, dar..."

RAZBUNARE. "Alexandru Lapusneanul" aduce si el in prim-plan tradarea boierilor.
Dupa patru ani de cumplite evenimente, Alexandru Lapusneanul se retrage in Cetatea Hotinului. Bolnav de friguri domnitorul este calugarit dupa obiceiul vremii. Deoarece cand isi revine ameninta sa-i ucida pe toti, inclusiv pe propriul fiu, urmasul la tron, doamna Ruxandra, il tradeaza si accepta sfatul boierilor de a-l otravi. Cruzimea actelor sale este motivata psihologic prin dorinta de razbunare pentru tradarea boierilor in prima domnie.

TIPOLOGII

In celebra sa nuvela realista "Moara cu noroc", Ioan Slavici descrie tradarea barbatului. Facand din bani o unica pasiune, Ghita refuza sa mai comunice sincer cu sotia sa. Ana, lipsita de sprijinul moral al sotului, "simti tragere de inima pentru Lica". In prezentarea evolutiei Anei, Slavici se dovedeste un fin cunoscator al psihologiei feminine. Tradarea barbatului nu este pentru femeie un gest necugetat, un capriciu superficial. Cand iubirea pentru Ghita dispare, in sufletul ei se aprinde dispretul. Ultimele zvacniri din final, cand este ucisa, sugereaza ura si dispretul pentru Ghita, setea de razbunare si patima pentru Lica.
Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   tradare,   tradarea

Serviciul de email marketing furnizat de