Un ateu la Papa

Vizita lui Nicolae Ceausescu la Vatican, in mai 1973, este expresia unei ingrijorari a lui Ceausescu in ceea ce priveste posibilul "amestec in treburile interne".

Vaticanul anuntase ceva mai inainte intentia de a reglementa situatia din tarile de Est a supusilor catolici.

CEAUSESCU-PAPA. Profesorul Ioan Scurtu afirma despre vizita la Vatican a presedintelui roman: "La 26 mai 1973, Nicolae Ceausescu a avut o discutie la Vatican cu Papa Paul al VI-lea, discutie care se referea la situatia relatiilor internationale, precum si la libertatea cultelor religioase din Romania. Papa Paul al VI-lea s-a declarat satisfacut de libertatea de care beneficia cultul catolic si a solicitat ca si cultul greco-catolic sa beneficieze de o recunoastere oficiala. Nicolae Ceausescu a sustinut ca scindarea Bisericii Ortodoxe a fost rezultatul presiunii Imperiului Habsburgic, care a aplicat si in Transilvania principiul "divide et impera", contribuind astfel la constituirea unei Biserici obediente fata de Vatican si, desigur, fata de Roma. De asemenea, el a afirmat ca acestei situatii i s-a pus capat in 1948, cand s-a realizat unirea celor doua biserici romanesti, ortodoxa si greco-catolica. La staruinta Papei, Nicolae Ceausescu a promis ca statul roman va manifesta toleranta fata de practicarea cultului greco-catolic".

Delegatia romana, condusa pe holurile somptuoase ale Vaticanului

Primul Concordat semnat intre Romania si Vatican se semnase in 1927, act in care erau prevazute relatiile dintre cele doua state, dar acesta fusese desfiintat in 1950 de partea romana care, in 1948 desfiintase si Biserica Greco-Catolica de la noi.

Greco-catolicii isi pusesera mari sperante in aceasta intrevedere din 1973, dar n-a fost ce au crezut ei. S-a inregistrat doar o oarecare destindere, in sensul ca si-au putut tine slujbele - desi clandestin - , iar securitatea nu se mai manifesta atat de dur fata de ei ca pana atunci.

COMPROMIS CONTRA IERTARII REGELUI In 1969, Departamentul Cultelor din RSR considera Concordatul semnat in 1927 cu Vaticanul drept un compromis facut de autoritatile romane contra "iertarii" oferite de Vatican lui Ferdinad fata de greseala sa de a-si fi botezat copiii in rit ortodox. Apoi, actul fusese semnat in perioada in care guvernul era condus de Averescu, a carui sotie era catolica, si ratificat in 1929 de un guvern condus de Iuliu Maniu, greco-catolic. In plus, Bucurestiul considera ca prin acel Concordat i se crease Bisericii Romano-Catolice din Romania o serie de avantaje fata de alte culte.

PENTRU O IMAGINE FRUMOASA PESTE HOTARE Indulcirea relatiilor dintre cele doua state era dorita de ambele parti. Pe de o parte, Vaticanul dorea administrarea comunitatii de catolici in mod direct, iar partea romana dorea sa aiba o imagine buna in exterior, de tara care respecta libertatile religioase ale tuturor cultelor. Mai era, desigur, si ambitia lui Ceausescu de a se implica personal, ceea ce s-a si intamplat prin vizita sa din 1973. Tatonarile pentru intalnirea dintre Ceausescu si Papa Paul al VI-lea au inceput inca din 1966, cand Corneliu Manescu, ministrul Afacerilor Externe, a mers la Roma. La 17 ianuarie 1968 Ion Gheorghe Maurer, presedintele Consiliului de Ministri, a intreprins o alta vizita la Roma, care s-a soldat si cu o intrevedere cu Papa. Statul roman n-ar fi dorit totusi sa existe suspiciunea pe plan extern ca in Romania vreo biserica este persecutata. EVITAREA ORICAROR RISCURI In numarul 11/2001 al revistei Magazin istoric sunt citate note din documente referitoare la organizarea vizitei din care reiese ca nu se dorea deloc o colaborare prea stransa intre Biserica Ortodoxa Romana si catolici. "In cazul in care se va aprecia ca un contact intre Patriarhie si institutia condusa de Bea (cardinal - n.n.) ar putea fi acceptat" se recomanda prudenta "pentru a se evita orice risc de manevre prin unele ramasite ale fostei biserici uniate".