Vale-i Vale, valu-i val

La editia a doua a festivalului, Vasile Seicaru a fost regele neincoronat al folkului. In loc de bandana, ar fi trebuit sa poarte pe cap coronita de lauri.

Va vine sa credeti ca Vasile Seicaru nu s-a aruncat vara aceasta in valuri? Tocmai el, care ne indeamna "Sa ne-aruncam in mare/ Si sa traim in mare neinfrant". Dar ne-a transmis noua toata starea de bucurie si de bine pe care a simtit-o pe scena. "Pe zarea sfasiata de pacate" l-am ascultat inot. Adica inotand intr-o mare de melancolie si de fericire.

CEASCA DE CAFEA. De ce n-a devenit Vale "acvatic" anul acesta? Fiindca "Am fost pe Litoral cu treaba, cu cantari, proiecte, la Vama Veche si, bineinteles, la «Folk You!»". Cum a perceput atmosfera la editia a doua a festivalului? "Cred ca dintre toti am avut cea mai puternica vibratie pozitiva. Am avut un recital de-o ora, timp in care m-am simtit extraordinar." Ne-a adus "Antiprimavara" in zilele fierbinti de august, ne-a prezentat "Actorul", ne-a indemnat la "Aruncarea in valuri" si ne-a interpretat "Imposibila nunta". Ba chiar si cantece maramuresene, desi este de loc din Galati. Iar din public i s-a cerut "Ceasca de cafea". "Am mai cantat «Randuri pentru Mos Craciun». De ce aceasta piesa? Pentru ca «Folk You!» este un spectacol fara protocol, fara o anumita regie. Suntem intre prieteni, si melodia, chiar daca e de iarna, a fost foarte bine primita. Apoi, «Viata-i viata, banu-i ban», «Vanare de vant», ba chiar si «Cotton Fields» (Campuri de bubmac)." Vara aceasta a fost plina de festivaluri, asa se face ca nici Vasile Seicaru n-a lipsit de la Sighisoara, unde a cantat in fata a peste 5.000 de oameni care l-au primit cu caldura, a venit la "Folk You!", dupa care s-a dus la Campina si la Turda. Zilele acestea va pleca in Italia si ne-a declarat ca poarta in suflet cuvintele alese pe care Jurnalul National i le-a dedicat in timpul festivalului: "Faptul ca mi-ati zis Vale, asa cum numai prietenii apropiati imi spun, m-a uns pe suflet. Iar ideea cu «Amazoanele», pe care tot voi ati lansat-o, m-a bucurat enorm. Caci intr-adevar, Zoia Maria, Tatiana, Maria Magdalena, fetele care au cantat cu mine si care vin din generatii diferite, au fost chiar ca niste amazoane ale folkului". Duetul cu Tatiana Stepa ne-a luat si pe noi prin surprindere. "N-a fost nimic aranjat dinainte. N-au fost negocieri sau repetitii. Pur si simplu m-am trezit cu Tatiana pe scena, cantand alaturi de mine «Antiprimavara». Tatiana imi stie toate versurile. Si eu cunosc textele multor colegi, dar chiar m-a uimit cat de bine a stiut, si mai ales cat de bine a interpretat Tatiana fiecare vers. A fost ca un miracol. Miracolul din scena se realizeaza atunci cand artistul este intermediarul intre cer si spectator. Asa ma simt eu de fiecare data, si asa am simtit si la «Folk You!»", ne-a spun cantautorul.

LACRIMI DE FERICIRE. De ce le place tinerilor folkul? "Fiindca aceste piese sunt mai actuale ca oricand. M-am bucurat cand am vazut atatia tineri care au cantat de fiecare data impreuna cu mine. Si bucuria este cu atat mai mare cu cat am realizat ca sunt atat de tineri incat, pe vremea cand eu lansam aceste piese, ei nu erau nici macar in scrisorile de dragoste ale parintilor lor. Si totusi cantau impreuna cu mine! Dar ceea ce m-a impresionat si mai tare a fost ca am vazut in public fete care aveau lacrimi in ochi." Ce fel de stare i-a lasat lui Vale "Folk You!"? "O stare de nostalgie si de bucurie, dar mai ales o stare de siguranta, fiindca eu cred ca folkul este pe maini bune".

In final, admiratorii l-au sarutat "cu univers cu tot", iar Vale ne-a spus "La adio" doar pana la vara viitoare.

"Ti-am spus de mult ca pe pamant sunt rele,/ Ti-am spus ca marea-i capataiul meu,/ Ti-am pregatit o flota scufundata/ Si-o nunta pe-un vapor de minereu./ Iubita mea, sa devenim acvatici,/ Pamantu-n care suntem nu-i destul,/ Satula esti de cele pamantene,/ De cele pamantene sunt satul" - Vasile Seicaru, "Aruncarea in valuri"

"Era un timp cand lumea toata/ In urma noastra lung privea/ Si noi paream asa deodata/ Doi vinovati, iubita mea/ Pe-atunci la trupul tau de fata/ Priveam pierdut si desuet/ Cu usa zilnic incuiata/ Desi n-aveam nici un secret" - Vasile Seicaru, "Iubirea noastra"