x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Veronica

0
Autor: Loreta Popa 06 Noi 2006 - 00:00
Veronica


TREI ROLURI
Doua filme de succes, trei personaje de neuitat...

Pe Margareta Paslaru o cunoaste toata lumea. A facut un tur de forta, demonstrand tuturor ca poate sa se autodepaseasca in "Veronica" si "Veronica se intoarce".

Am vorbit cu Angela Moldovan, partenera a Margaretei in aceste doua filme de care ne amintim toti cu bucurie. "Noi, echipa de la «Veronica», am fost o mare familie", isi aminteste Angela Moldovan. "Copiii ne calareau pur si simplu, in pauze era jale cu mine, dar mai ales cu Bibanu, care glumea cu ei. Margareta era mai distanta, pentru ca rolul ii cerea sa fie severa si sa-i disciplineze pe cei mici. Adevarul este ca era de o constiinciozitate si o grija pentru actul artistic exagerate, dar asta era firea ei. Voia ca totul sa iasa perfect. Singura isi desena costumele, la toate tinea, extrem de atenta si pedanta pana in varful unghiilor. Am stat impreuna de multe ori si am descoperit ca este o persoana draguta si amabila, radea si glumea. Eu lucram mereu, mai ales in perioada filmarilor la «Veronica»."

BRAUL CU MARGELUTE. "Coseam, iar Margareta a observat ca ma folosesc de margelute. I-a placut si se uita cu foarte mult interes, dar nu pot sa spun ca i-am pus eu acul in mana. Nu mi-a spus ca are de gand sa aplice si ea, dar am vazut dupa aceea ca a venit cu un brau de margele si am banuit ca s-a molipsit putin de la mine. A facut singura tot. M-a privit cu atentie, admira ce coseam si apoi aplica. Fel de fel de podoabe. Avea un stil cu totul personal, rochiile ei erau celebre, la fiecare aparitie, tin minte, toata lumea se intreba oare ce a mai nascocit Margareta.

Am avut o placuta intalnire cu ea acum vreo noua ani, cand am fost in Statele Unite si am nimerit la Ziua Nationala a Romaniei. Am fost invitati la Centrul Cultural Roman, eram vreo trei trupe de artisti, dar nu stiu cum, cei de acolo au invitat trupa in care eram eu, ceilalti au luat loc in sala impreuna cu romanii invitati. A venit si Margareta, statea langa Alexandru Arsinel si Stela Popescu, in primul rand. Eu m-am bucurat de mare succes atunci, iar publicul se ridicase in picioare, nemaicontenind cu aplauzele...

Atunci am vazut-o pe Margareta cu gura pana la urechi, aplaudandu-ma din rasputeri, a venit si m-a pupat. Atunci am primit si un fel de diploma mai ciudata, n-o mai are nimeni, «Diploma de temerar», oferita celor care au luptat pentru dezvoltarea prieteniei si culturii celor doua tari. Toti se intrebau de ce numai eu am luat, iar Margareta a spus atunci: «Pentru ca ea a meritat». Mi-a cazut foarte bine."

UN FILM GREU DE FACUT. "«Veronica» a fost un film greu de facut, pentru ca nu este usor sa lucrezi cu copiii. Erau mici, incepand de la 3 ani. Veronica, sau Lulu Mihaescu, avea 3 ani si 10 luni, era micuta si canta dumnezeieste. Avea o ureche muzicala fantastica. Era greu sa lucrezi cu copiii, parca ai fi pazit o turma de iepuri. Filmam si dintr-o data auzeai unul dintre copii care spunea: «Vreau pipi», «Vreau apa», «Vreau la mama». Toti saream sa-i imblanzim, sa-i aducem inapoi. S-a lucrat cu o placere nebuna, Bibanu era in verva. Veneam noaptea tarziu de la filmari intr-un autobuz unde aproape toti dormeam, doar Bibanu isi facea de lucru si canta cu Lulu, careia toti ii spuneam Veronica. Erau asa de draguti amandoi. Ea stia tot filmul pe dinafara, partiturile tuturor, eu n-am mai vazut asa ceva".

ZANA CEA BUNA. "Margareta a avut trei roluri, era zana cea buna si profesoara principala, dar si Regina furnicilor la un moment dat. Trebuia sa fie severa, asa era rolul, dar mai stiu ca a ramas in memoria copiilor ca fiind zana cea buna... Dansul meu cu Bibanu a fost superb. Pastrez o amintire frumoasa acestui film, pentru ca a fost un vis frumos. La Predeal s-a filmat mult, apoi, intr-o casa boiereasca din Bucuresti si s-a mai filmat la Mogosoaia. Un amanunt pe care vi-l impartasesc cu placere... Pe noi ne-a apucat o toamna tarzie, era deja noiembrie si trebuia sa filmam ca si cum ar fi fost primavara. Aveam pe noi o imbracaminte usurica, nu mai puteam de frig, copiii la fel. Dimineata, in zorii zilei, cand abia rasarea soarele, echipele se suiau in copaci si legau flori de ramuri. Si asa aparea o livada de meri infloriti. Ti se parea ca este soare si frumos... aiurea, era frig si intuneric. Nimeni nu cracnea, pentru ca era foarte placut. Se lucra cu placere."

Angela Moldovan, alaturi de Dem Radulescu si Margareta Paslaru in "Veronica", poate cel mai frumos si de succes film pentru copii realizat la noi

"Copiii ne calareau pur si simplu, in pauze era jale cu mine, dar mai ales cu Bibanu, care glumea cu ei. Margareta era mai distanta, pentru ca rolul ii cerea sa fie severa si sa-i disciplineze pe cei mici"
  • Angela Moldovan
  • "Margareta era de o constiinciozitate si o grija pentru actul artistic exagerate. Voia ca totul sa iasa perfect. Singura isi desena costumele, la toate tinea, extrem de atenta si pedanta pana in varful unghiilor."
  • Angela Moldovan
  • Citeşte mai multe despre:   margareta,   veronica,   editie de colectie,   angela moldovan

    Serviciul de email marketing furnizat de