x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vocea primei aselenizări

0
Autor: Anca Aldea 11 Mai 2011 - 19:38
Vocea primei aselenizări /Reuters În iulie 1969, Andrei Bacalu a fost, pentru noi, "vocea spaţială care ne-a relatat prima aventură selenară, momentele în care echipajul american Apollo 11 păşea pe Lună
Vezi galeria foto


164934-bacalu.jpgNu am putea în­cheia această ediţie de colecţie fără să amintim de experienţa spaţială a lui Andrei Bacalu, me­dic şi jurnalist ro­mân, cel care a fost pentru noi toţi vo­cea primei aseleni­zări şi un incontes­tabil martor avizat al evo­lu­ţiei tehnico-ştiin­ţifice din ulti­mele câteva decenii.

O minte sclipitoare, un autodidact cu ale cărui plurivalenţe v-aţi obişnuit deja de o bună bucată de vreme, Andrei Bacalu, medic, jurna­list şi autor al mai multor lucrări de seamă, ne-a acordat recent un interviu referitor la prima aselenizare.

Ceauşescu, interesat de programul spaţial
"Prezenţa mea în studioul 4 al TVR, în acea zi de iulie 1969, a fost rodul hazardului. Eram pe atunci medic la Topoloveni şi mă ocupam şi de traduceri simultane de filme la vizionările protipendadei comuniste, mai apoi la congrese ştiinţifice. La o filmare a televiziunii am cunoscut o reporteră care m-a invitat să colaborez la tv şi, din vorbă în vorbă, am ajuns la lansarea lui Apollo 11", şi-a început Andrei Bacalu poves­tirea despre experienţa de neuitat a celor trei membri ai echipajului care aveau "să fie primii pământeni care păşeau pe Lună".

Republica Socialis­tă România a fost singura ţară din fostul "lagăr comunist" care a transmis în direct aselenizarea primului echipaj uman pe Lună, dar, în ciuda acestui lucru, nu s-a bucurat de un tratament preferenţial acordat de americani în plin război rece. "Transmisia evenimentului era la dispoziţia întregii Planete şi nimeni nu solicita drepturi de difuzare. Decizia a fost exclusiv a României, care, de altfel, transmisese şi cele trei misiuni anterioare din programul Apollo (8, 9 şi 10). Eram în plină perioadă de «deschidere» spre Occident, cel puţin aşa părea. (...) Nicolae Ceauşescu era foarte interesat de succesele programului spaţial ame­rican şi chiar anunţase că va veni la televiziune pentru a urmări un montaj al misiunii la care am muncit multe ore, împreună cu Tudor Vornicu şi Ioana Bogdan. Dar Ceauşescu n-a mai venit, iar montajul s-a şters. În ceea ce priveşte «elita» PCR, ştiu ca şi-a manifestat interesul Ion Gheorghe Maurer, aşa am aflat mai târziu", a adăugat interlocutorul nostru.

Sarcina medicului-jurnalist nu a fost deloc una uşoară. "Înainte de lansare am difuzat subiecte de 5 până la 10 minute în jurnalele de actualităţi, conferinţe de presă ale echipajului şi reportaje din timpul pregăti­rilor. Prima transmisie de durată a fost cea a lansării şi a primei etape a zborului, până la inserţia pe traiectoria spre Lună, pe cât îmi aduc aminte, timp de câteva ore. După aceea am intrat într-o transmisie parcă nesfârşită, care a culminat cu noaptea aselenizării. Cred că atunci am fost în emisie vreo 17 ore, practic, fără pauze. Dar sunt aproape sigur că a meritat să facem cu toţii, şi noi, şi telespectatorii, un asemenea efort", îşi aminteşte astăzi, după 42 de ani.

Românii, ţinuţi cu sufletul la gură
"Maratonul" spaţial desfăşurat în studiourile Televiziunii Române era trăit la cele mai înalte cote nu doar de echipa de profesionişti, ci şi de populaţie, ne povesteşte Andrei Bacalu. "Publicul a urmărit cu mult interes programele de televiziune dedicate cercetării spaţiului cosmic, mai cu seamă pe cele legate de Statele Unite. Motivele, mai ales cele politice, sunt lesne de înţeles. Îmi amintesc senzaţia stârnită de accidentul survenit în timpul misiunii Apollo 13. Se spunea că în timpul transmisiilor noastre nu mai era nimeni pe stradă". Amintirile năvălesc, de parcă ieri s-ar fi întâmplat toate: "Mă îndreptam, pe jos, spre sediul TVR şi un domn între două vârste mi-a strigat de la o fereastră: «Ce mai e cu aia, domnule?» Am răspuns destul de evaziv că aşteptăm încă veşti şi am văzut cum omul respira uşurat. Toată lumea se simţea implicată în aventura celor trei astronauţi".

Mai târziu, în România au apărut informaţii că eşantioane autentice de rocă lunară au ajuns şi în ţara noastră. Andrei Bacalu o confirmă: "În 1970, a venit în România un specialist de la NASA, un anume John O’Keefe, care a adus o mostră de rocă lunară expusă câteva zile la Sala Dalles. Mai apoi, în 1971, Frederick Durant III, director la Smithsonian Institution, a expus modulul de comandă al navei Apollo 10. Din păcate, nu ştiu nimic în plus despre soarta unor fragmente de rocă lunară care să fi ajuns sau nu în mâinile cercetătorilor români".

Deşi a urmărit cu atenţie evoluţia ştiinţifică a României, Andrei Bacalu spune astăzi, cu regret, că nu l-a cunoscut personal pe Dumitru Dorin Prunariu, dar a avut plăcerea să vorbească "de câteva ori prin telefon cu ocazia participării la diverse programe de radio şi televiziune legate de cucerirea spaţiului cosmic".

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - România în odiseea spaţială

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie - romania in odiseea spatiala

Serviciul de email marketing furnizat de