x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Zimbrul

0
Autor: Costin Anghel Mihai Stirbu 19 Dec 2005 - 00:00
Zimbrul


DRAGOS VODA
Un maramuresean pe nume Dragos urmareste un zimbru cu ceata lui de vanatori. Zimbrul tropaie ca nebunul pana ajunge intr-o tara inca nebotezata. Omul boteaza locurile dupa numele catelei sale...

Ceva parca nu e in regula... Pai, nici nu e! "Moldova era o realitate, cunoscuta deja in secolul al XIV-lea sub numele de Moldo-Vlahia, deci Valahia Moldoveneasca, pentru ca exista o Unguro-Vlahie, deci ceea ce numim noi Tara Romaneasca", explica Ovidiu Cristea, cercetator la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" din Bucuresti.

Pentru istoricii precum Ovidiu Cristea, legenda lui Dragos Voda si Zimbrul suna, simplificat, cam asa: "Dragos, cu o ceata de, sa spunem, fideli maramureseni, trece din Maramures in Moldova in urmarirea zimbrului pe care il vaneaza si in urma acestei vanatori are loc fixarea lui Dragos si a suitei sale pe teritoriul de vanatoare si intemeierea statului moldovean...", povesteste chiar Ovidiu Cristea. Se cunosc mai multe variante ale acestei legende atestate inca din Evul Mediu, de la primele cronici interne ale Moldovei. In ea sunt surprinse evenimentele politice si militare care au avut loc candva la mijlocul secolului al XIV-lea, evenimente care au dus la intemeierea statului moldovean.

VANATOAREA CA PRIVILEGIU. In Evul Mediu, vanatoarea este un atribut al suveranitatii, al seniorilor, doar marii seniori si regele vaneaza pe un anumit domeniu, prin urmare este o practica monarhica. Trebuie spus ca in Evul Mediu toti regii vaneaza, singura exceptie fiind regele Frantei Ludovic cel Sfant. "In cazul Moldovei se pune problema daca aceasta legenda a incercat sa explice un anumit atribut al statalitatii Moldovei, stema Moldovei cu capul de bour sau daca nu cumva legenda a existat inainte si deci care este legatura intre aceste doua aspecte: a existat o legenda a intemeierii care a fost explicata prin acest semn heraldic sau de fapt insemnul heraldic apare la o anumita data, iar legenda este fabricata pe urma ca sa dea o explicatie acestui insemn", afirma istoricul.

CONTEXTE, PRETEXTE. Potrivit specialistilor, contextul istoric in care s-au desfasurat evenimentele e plasat catre mijlocul secolului al XIV-lea. "Traditia cronicarilor interni a fixat inceputul domniei lui Dragos in anul 1359, dar cercetarile recente au rediscutat aceasta data in functie de o lunga serie de documente. S-a constatat ca in 1359 evenimentele militare in care este introdusa si actiunea lui Dragos se terminasera si este mai plauzibil sa punem inceputul domniei lui Dragos prin 1347. In orice caz, datele raman a fi discutate", afirma Cristea.

OFENSIVA UNGUREASCA. Zona Moldovei si a Rasaritului Tarii Romanesti era la acea data sub dominatia Hoardei de Aur. Ungaria, dupa sfarsitul dinastiei Arpadiene la sfarsitul secolului al XIII-lea si aparitia unei noi dinastii, dinastia Angevina, trece la expansiune teritoriala agresiva. "Primul rege din dinastia angevina, Carol Robert, trece la o expansiune indreptata spre Rasarit si cu sprijinul Papalitatii aceasta actiune s-a indreptat in special impotriva tatarilor, care amenintau frontierele rasaritene, si incepand cu 1342 au loc o serie de actiuni impotriva tatarilor incheiate cu succes, in 1345 are loc o mare victorie undeva la Rasarit de Carpati, dupa aceasta data fiind plasate mai probabil inceputurile asezarii lui Dragos in Moldova si inceputurile statului moldovean. Dupa domnia lui Dragos, cronicile ii atribuie o domnie de doi ani, a urmat domnia fiului sau, Sas, patru ani", povesteste istoricul.

UN ROMAN. Urmasii lui Bogdan au fost inlaturati de un alt voievod maramuresean, Bogdan. "Acesta a trecut din Maramures in Moldova in contextul in care regalitatea ungara incerca sa elimine zonele de autonomie romaneasca, atunci unul dintre voievozii maramureseni cu suita lui au parasit domeniile pe care le stapaneau in Maramures si, probabil la solicitarea populatiei din Moldova, a trecut in aceasta tara, i-a alungat pe descendentii lui Dragos si practic a intemeiat o noua dinastie care a durat pana catre sfarsitul secolului al XVI-lea", explica Cristea.

"Dragos a fost trimis de Ludovic de Anjou, regele Ungariei, pentru a fixa organizarea Regatului Ungariei in acest teritoriu din care tatarii fusesera alungati. Bogdan actioneaza in sensul contrar al regalitatii ungare: fiind supus unei presiuni foarte mari in teritoriile sale din Maramures, a gasit solutia de a-si pastra aceasta distanta fata de Regalitate venind in Moldova" - Ovidiu Cristea, cercetator la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" din Bucuresti

ZIMBRI SAU BOURI?

Potrivit istoricului Ovidiu Cristea, zimbrul era un animal intalnit frecvent in padurile Moldovei. Unii spun insa ca este vorba de un bour. "In orice caz, capul de pe stema Moldovei este un cap de bour, probabil ca s-a incercat sa se stabileasca o legatura intre originile acestui insemn heraldic si aceasta vanatoare rituala, fiind capul de bour pe stema tarii atunci vanatoarea a fost vanatoarea unui bour. Exact care este semnificatia acestui semn heraldic este greu de spus, in orice caz el apare pe primele monede moldovenesti, care dateaza de la Petru I, si la sfarsitul secolului al XIV-lea aceasta stema este fixata ca insemn heraldic pentru Moldova", spune istoricul.

TRIMISUL UNGURILOR SI BOGDAN MARAMURESEANUL

"Dragos a fost trimis de Ludovic de Anjou, regele Ungariei, pentru a fixa organizarea Regatului Ungariei in acest teritoriu din care tatarii fusesera alungati. Bogdan actioneaza in sensul contrar al regalitatii ungare: fiind supus unei presiuni foarte mari in teritoriile sale din Maramures, a gasit solutia de a-si pastra aceasta distanta fata de Regalitate, intr-un termen anacronic i-am spune «independenta», dar in Evul Mediu nimeni nu e prea independent. Dupa ce Bogdan a trecut in Moldova intalnim incercari repetate ale regilor Ungariei de a-si impune autoritatea, insa toate aceste incercari esueaza si practic aceasta politica a regilor Ungariei fata de Moldova se mentine pana in vremea lui Stefan cel Mare, deci actiunea lui Matei Corvin impotriva lui Stefan, care se incheie cu batalia de la Baia, in 1467, este ultima dintr-un lung sir de incercari sau de expeditii regale", afirma Ovidiu Cristea.

MOLDA, CATELUSA LUI DRAGOS VODA

Legenda lui Dragos spune ca numele de Moldova, de Moldavia, vine de la cateaua lui, care a murit la vanatoarea zimbrului. Dragos, indurerat si cu lacrimi in ochi, ar fi numit tara dupa cum isi botezase si cateaua... Moldavia. "Este un fir epic. Termenul de Moldova apare din secolul al XIV-lea in forma de Moldo-Vlahia, deci Valahia Moldoveneasca, pentru ca exista o Unguro-Vlahie, deci ceea ce numim noi Tara Romaneasca", explica istoricul. Legenda spune ca Dragos a botezat un rau cu numele de Moldova, iar de aici si-a luat tara numele.
Citeşte mai multe despre:   moldova,   moldovei,   dragoş,   cristea,   editie de colectie,   legenda

Serviciul de email marketing furnizat de