Antimoroi

Transbordarea sufletului dintr-o lume in alta, viata-moarte-viata dupa moarte, lasa parasite doua adaposturi: placenta (casa copilului) si cadavrul. O astfel de perceptie contextuala a notiunii de adapost a dat nastere ritului funerar practicat la nastere in scopul inlaturarii pericolului ca placenta sa fie ocupata de moroi sau strigoi. Placenta era fie ingropata in subsolul locuintei, fie in gospodarie sau lasata pe un rau.

TRIUMFUL MORTII. In viziunea lui Pieter Bruegel cel Batran, pictor flamand

Sufletul mortului. Timp de trei zile cat mortul sta neingropat sufletul sau ar sta pe langa trup si asculta ce se vorbeste despre el. Din cand in cand pleaca sa viziteze locurile prin care a trecut in viata, dar in final se va intoarce langa corp; se spune ca obiceiul legarii picioarelor mortului provine din dorinta rudelor de a-i incetini preumblarea astfel incat sa se bucure in tihna de ceea ce vede pentru ultima oara. Intoarcerea din aceasta peregrinare are ca punct final oala de la capul mortului. Dupa scoaterea trupului neinsufletit din casa si spargerea oalei sufletul isi pierde singurele adaposturi posibile si mai bantuie prin lume inca 40 de zile. Se adaposteste sub streasina casei in care a locuit, viziteaza mormantul trupului, bea din paharul cu apa si mananca din colacul pus si astazi la intrarile in casa, deasupra usii sau a ferestrei. Plecarea definitiva la implinirea sorocului de 40 de zile trebuie bine pregatita pentru a nu lasa nici un motiv de intoarcere, spune prof. dr. etnolog Ion Ghinoiu.

PERECHEA POSTUMA. Pentru ca sufletul sa paraseasca aceasta lume cat mai linistit, fara a avea un motiv puternic sa se impotriveasca plecarii, trebuie ca acelui om care a murit nacasatorit sa i se implineasca rolul primordial al existentei sale trecute: casatoria ca pas esential in procreare si perpetuare. Nunta mortului apare ca pe tot cuprinsul tarii. Centrul ceremonialului este bradul, care indeplineste rolul de partener de dialog al rudelor mortului. Moldova a conservat cel mai bine ceremonialul nuntii postume. Carul mortuar care poarta un tanar nelumit sau nenuntit, imbracat intotdeauna in haine de mire sau mireasa, este strajuit de unul sau mai multi brazi impodobiti cu panglici, prosoape, hartie colorata. Boii carului au colaci in coarne, in varful protapului un bradut numit buhas, in resteiele jugului, basmale albe sau prosoape. Langa sicriu stau nasii de cununie, o pereche de tineri necasatoriti cu lumanari aprinse in mana.

Teama de spiritul care poate ajunge sa bantuie a creat o seama de ceremonialuri pentru a stinge orice neimplinire din timpul vietii si a inlatura eventualele adaposturi in care s-ar putea refugia.

CANTECUL BRADULUI, (Gorj) Eu, daca stiam, Nu mai rasaream, Eu, de-as fi stiut, N-as mai fi crescut. Cand m-au doborat, Pe mine m-au mintit C-au zis ca m-or pune Zana la fantana Calatori sa vina. S-au zis ca m-or pune Talpoaie la casa Sa ma sindrileasca Dar ei m-au pus La mijloc de camp, La cap de voinic. Cainii sa-i aud, A latra pustiu S-a urla mortiu. MOARTEA CU CHIP DE OM Moartea antropomorfa este numita Craiasa, Zana Batrana, Maica Precesta, Maica Irodia si, de cele mai multe ori, Moarte. Bata-te pustia, moarte Ai venit intr-un alac, S-ai legat calul de gard, Bustea-n casa te-ai bagat S-ai pus chiciorutu-n prag, Te-ai suit si pe cuptor, Ne-ai luat mare ajutor. Mergea moartea prin gradina, Cu-n pahar de bautura Si cu Vasile de mana. Cu florile-o amagea, Cu-n buchet de flori in mana, Din pahar ii da sa sa bea: Ia Vasile, ia si bea, Si durere nu-i mai avea. PETRECEREA MORTILOR Pazitor cine era? Maica Samoslia. Pe un scaun de argint sedea, Care calator trecea La toti apa le da. Sa nu ratacesti, Drumul sa-l smintesti. Sa n-apuci la stanga, Ca-s razoare arate, Cu spini semanate. Sa n-apuci la dreapta, Ca-i razorul arat, Cu flori semanat, Umpli bratele cu ele. Si-n mijlocul lor, Floarea Soarelui Poarta Raiului S-acolo cine era? Maica Maria. La masa scria, Scria vii si mortii. Te rogi Ioane de ea: Sa te scrie la cei vii. Rogu-te, nu te ruga, Ca coala alor vii s-o umplut Si cerneala s-a sfarsit Si condeiul s-o pierdut.