x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Jurnalul Old "Astazi e ziua ta..." - Ion Lucian

"Astazi e ziua ta..." - Ion Lucian

21 Apr 2005   •   00:00

S-a lipit de sufletul publicului prin efervescenta cu care a dat viata rolurilor sale. Il iubesc cei trecuti de prima tinerete, adolescentii, dar cel mai mult copiii. Maestrul Ion Lucian implineste astazi 81 de ani.

  • 22 aprilie 2005


  • Dau cu coarnele pana imi vad planul implinit



    De la un anumit numar in sus fiecare an este un cadou pe care il primesti cu placere. In mod special, pentru mine nu mai sunt surprize, pentru ca atat a fost de bogata viata cu mine incat un an in plus nu mai reprezinta ceva nou. Daca ar fi sa fac o ierarhie a anilor cred ca anul trecut a fost cel mai bogat, pentru ca, dupa atatia ani de activitate am primit cea mai inalta distinctie de la farul culturii europene, de la francezi, Legiunea de Onoare. Nu am avut timp sa observ trecerea timpului. De aceea, uneori cand sunt intrebat cum de ma mentin asa, spun: Scumpii mei, nu am avut timp sa observ cand am imbatranit!. Toata viata mea a fost in permanenta plina si activa. Anul acesta aniversarea va fi mai putin festiva pentru ca este marcata de unele dificultati materiale, dar oricum voi fi sarbatorit in mijlocul colegilor, la teatru. Vine o vreme, vorba cantecului, cand jinduiesti numai dupa sanatate, o situatie linistita, sa simti simpatia celor din jur si de asta ma bucur din plin. Astept, ca un mare dar de la viata, aprobarea reconstructiei teatrului (n.r. Teatrul pentru copii Excelsior). As vrea ca dupa mine sa ramana poate cel mai modern si mai frumos teatru din Bucuresti pentru tinerele generatii, copii, adolescenti si, fiind vorba de un teatru utilat dupa cele mai moderne principii, as vrea ca si tinerii sa gaseasca acolo un refugiu pe masura intereselor lor. Dintr-un anumit punct de vedere cred ca varsta este o greutate pentru ca nu mai sunt motoarele atat de competente ca sa fac tot ce mi-as dori. Regretul meu cel mare il port dupa mine de vreo sase ani, de cand stau cu o suma de peste 12 milioane de dolari prin banci, ai unui constructor strain care vrea sa reconstruiasca teatrul. Pana acum trei primari au semnat contractul, trei randuri de planuri au fost facute, parafate, si de fiecare data ne-am poticnit din cauza unei semnaturi. Am primit cu bucurie vestea ca am o intalnire cu noul primar, va rog tineti-mi pumnii! Sunt tipul clasic de Taur, incapatanat si razbatator, dau cu coarnele pana imi vad planul implinit, dar in acelasi timp sunt sensibil, pentru ca am ascendent in Venus, si robotitor pentru binele celor din jurul meu. (Loreta Popa)

    ×