x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bahtale si bibahtale

0
30 Ian 2005 - 00:00

OBICEIURILE RROMILOR
In limba romani, titlul de mai jos s-ar traduce prin noroc si ghinion. Doamna lector universitar doctor Delia Grigore a avut amabilitatea sa ne explice multe despre ce cred rromii ca le aduce noroc sau ghinion. Ii multumim.

TOMA ROMAN JR.

Rromii pot manca orice, mai putin carne de cal; cei care fac asta sunt blestemati 9 generatii
Asa cum la majoritatea popoarelor europene se considera ca matele negre te fac sa ai necazuri, rromii cred acelasi lucru despre iepurii de camp (sau sosoii, cum le spun ei). Povestea asta ar avea si o explicatie relativ logica. Cand rromii erau inca nomazi, de multe ori iepurii sareau pe drum in fata carutei. Caii se speriau si caruta se mai rasturna. Despre cainii albi, in schimb, se spune ca au un rol benefic. Cand cineva trage sa moara si se chinuieste, cainele alb poate prelua din pacatele celui in agonie si facandu-i moartea mai usoara.

CAII. Caii reprezentau o mare avere in comunitatile de nomazi. De aceea, despre rromii care si-au ucis si mancat caii se spune ca sunt blestemati pe noua generatii, ca vor fi saraci si le vor muri copii. Cu serpii, lucrurile stau altfel. La rromi tot ce intra in contact cu pamantul e considerat impur (mahrine in limba romani). Reptilele, daca sunt atinse, ii pot scoate pe membrii comunitatii din starea de puritate (ujo) si implicit ii pot face sa aiba necazuri. Tot in virtutea aceluiasi rationament, ca tot ce atinge pamantul devine impur, se mai considera ca e de rau daca tii o matura deasupra capului, sau daca femeile ating cu poalele fustei palaria barbatului. In ultimul caz, palaria spurcata ar trebui aruncata la gunoi. La fel, fusta sau pantalonii nu se spala niciodata la un loc cu camasile sau alte acesorii de imbracaminte folosite pentru partile superioare ale corpului.

AL DOILEA BOTEZ.. In timpul sarcinii, femeile rrome evita sa stranga la piept obiecte, fiindca exista credinta ca pruncul se va naste insemnat, cu o pata de forma obiectului pe care l-a strans mama la piept. Dupa nastere, atunci cand copilul plange si e agitat, hainele lui trebuie puse in cotetul gainilor. Si treaba asta are o logica. Copilul va dormi la fel de linistit cum o fac si gainile.

Langa copilul care nu a fost inca botezat nu se pun jucarii, iar doi copii nu vor fi pusi niciodata sa doarma in acelasi patut. Rromii cred ca plozii vor vorbi telepatic cu jucariile sau intre ei, si din cauza asta pot ramane muti.

Dupa botezul de la biserica, in comunitatile traditionale rrome are loc si un al doilea botez. De la comunitate la comunitate, el se cheama botezul focului sau botezul pamantului. Cel mai in varsta membru al satrei va plimba copilul de trei ori deasupra focului sau ii va turna in cap trei pumni de pamant de la o rascruce de drumuri, dupa ce pamantul va fi purificat printr-un ritual special. Focul il va intari pe copil, iar pamantul de la rascruce il va face sa umble mult si cu folos.

La rromi, daca un individ face ceva despre care se crede ca aduce ghinion, se considera ca vina sa se poate extinde asupra intregii comunitati din care face parte - Delia Grigore, Lector universitar doctor

MORTUL DESCHEIAT

Daca moare un membru al comunitatilor traditionale de gabori cu palarie sau caldarari, el nu trebuie pomenit pe nume pentru ca mortul poate sa apara ca fantoma. De asta, chiar la parastas, decedatul va fi pomenit doar cu gradul de rudenie al celor care-l invoca. La inmormantare, hainele celui pregatit pentru inhumare se lasa descheiate, la fel si sireturile de la pantofi. In felul asta, mortul nu va fi legat de lumea celor vii. Langa mort, se pune o papusa din carpa. Mortul nu se va plictisi, se va juca cu papusa si nu va avea chef sa soseasca in chip de strigoi pe capul rudelor. La iesirea sicriului din casa, va fi sparta o cana, pentru a se sparge si ghinionul.

UNGHII ALBE, VADUVE NEGRE

Pentru fetele de maritat, banala lipsa de calciu, care cauzeaza pete albe pe unghii, e un semn bun. Isi vor gasi in curand alesul. Femeile maritate carora le apar aceleasi pete pe unghii pot spera ca vor face in curand un copil sanatos. In schimb, inainte de nunta, vaduvele sau femeile divortate nu au voie sa o atinga pe mireasa, fiindca ghinionul avut de ele in casatorie se poate transmite.

SA NU SCUIPI IN FOC

Scuipatul in foc, in traditia rroma, aduce moartea asupra comunitatii. La fel, romii care tin la obiceiurile lor nu trebuie sa rupa flori de pe morminte, sa treaca peste umbra unei cruci sau sa sterpeleasca statui funerare. In cazul asta infractorul risca sa elibereze repede un loc in caruta. Pentru a se feri copiii de deochi, acestia sunt manjiti cu funingine sau cu praf de pe calcai pe frunte. Se apeleaza la elemente impure, fiindca duhurile se sperie de ele.

Serviciul de email marketing furnizat de