x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Descuscrirea presei de politica

0
22 Mar 2005 - 00:00
Face parte din fisa postului: sa mananc presa pe paine. Dimineata, la pranz si seara, pana noaptea tarziu. E una dintre obisnuintele cotidiene: consum media acasa, la birou, in masina. Evoc teme si subiecte media in discutii profesionale, la intalniri mondene sau, pur si simplu, conversand la telefon cu indepartate rude.

Sunt scufundat fara tub de oxigen in realitatea media, plutesc printre crucisatoare si vapoare de mare tonaj informational, ma strecor printre torpile de prima pagina sau ma feresc de povestioarele electrice si nocive ca tiparii, strecurate parsiv pe manseta ziarului ori la rubrica pe scurt a jurnalelor de actualitati. Sunt haituit de stiri, ma impregnez cu imagini si informatii de care nu m-as fi lovit niciodata, daca n-as fi fost dependent de media. Da, stiu mai multe despre Teo, despre baietii de la Divertis sau despre ministrii si parlamentarii zilei decat despre vecinii mei. Sunt mult mai conectat la viata de zi cu zi a vedetelor si a personajelor publice, decat sunt la necazurile si bucuriile cotidiene ale familiei care locuieste deasupra mea, la un etaj superior. Sunt un info-dependent incurabil.

Nimeni nu castiga un razboi impotriva presei. E o afirmatie care a facut legenda. Se mai spune ca politicienii reusesc in cariera publica doar daca se pricep sa comunice cu presa si prin presa. O data cu democratizarea informatiei - toata lumea poate achizitiona un televizor, un aparat de radio ori poate cumpara de la chiosc un ziar - influenta presei in comunicarea politica a devenit de necontestat. In Romania, s-a spus ca alegerile din 1996 au fost castigate de presa, care a propulsat o anumita formatiune politica. Si ca, dupa preluarea puterii in 2000, mai-marii politici ai vremii - realesi - si-au jurat tacut in barba sa nu mai repete greseala si sa isi faca temele in relatia cu presa. Dar ce inseamna sa iti faci temele, ca politician, in relatia cu mass-media? Cei pentru care libertatea presei e egala cu libertatea cainelui invatat la lesa au priceput atat: ori o cumpar, ori o controlez, ori o santajez, ori o amenint.

Si asa s-a intamplat: in primele luni din 2005, dupa patru ani de agresiune politica fara precedent asupra media autohtone si dupa un examen electoral in care presa romana si-a jucat credibilitatea la vot, peisajul romanesc de presa anunta miscari tectonice care ii vor modifica nu numai relieful, cat mai cu seama subteranele.

Intamplarile din aceste zile de pe piata media sunt primele efecte ale schimbarilor profunde, menite sa duca la modernizarea institutionala a societatii romanesti. Unul dintre scopurile declarate ale noilor alesi politici a fost sa asaneze discursul public, sa deschida comunicarea institutionala spre cetateni si sa propuna mass-media sa isi stabileasca singure locul si rolul pe care il au in societate. Dezvaluirea fara precedent de catre primul-ministru in fata Parlamentului a sumelor exorbitante - peste 65 de milioane de euro - pe care fostul partid de guvernamant le-a cheltuit pentru a-si asigura complicitatea presei in controlul discursului public din Romania, reprezinta cel mai curajos si mai decis gest al politicienilor romani, din ultimii 15 ani. Cu acest gest, noii politicieni au spus public adio modului nenorocit de incuscrire a presei cu politicul.

Da: presa romana - intr-o majoritate coplesitoare - a fost platita gras sa taca malc - atunci cand venea vorba de marile fapte de coruptie. Si a tacut. A fost platita mult sa spuna putin - atunci cand era momentul sa fie aratate cu degetul personajele sus-puse ale zilei. Si a spus putin. A fost asmutita zgomotos pe opozantii politici - atunci cand zanganitul catuselor se apropia de sediile de la centru sau din teritoriu ale partidului la guvernare in perioada 2000-2004. Si presa s-a repezit la carotida opozantilor. De la o zi la alta, aflam cine si cum se ascunde in spatele celor mai multe institutii de presa, controlandu-le prestatia. Descoperim ce se invarte in spatele multor studiouri de stiri, ce afaceri innoada si cu ce politicieni se piteste, cine se piteste la umbra antenelor parabolice sau in intimitatea multor birouri de sefi de presa. Trec zile tumultoase si aflam cine, cati bani a dat, cui, cine a primit bani, de la cine, pentru cine si pe cati bani sunt montate atacuri media la ore de maxima audienta. E o serparie de interese care nu are nimic de-a face cu presa responsabila, iubitoare de adevar, echilibru si transparenta, asa cum o alinta sondajele de opinie.

Moguli de presa cu rezonanta politica de inalta frecventa inca fac si desfac discursul politic si public, in Romania. Nu va mai fi asa. Intai, pentru ca toate institutiile media sunt invitate sa traiasca de acum inainte pe picioarele lor. Fara subsidii de la consiliile locale, fara bani de publicitate de la bugetul public, fara servicii bizantine (cum ar fi, de pilda, acoperirea integrala a transportului pentru ziaristi, la evenimente politice interne si internationale), fara reesalonari sau stergeri de datorii, fara comenzi politice pe firul scurt, fara impunerea pe considerente politice a primei pagini ori a primei stiri in jurnalul tv sau radio. Va fi greu. Presa - fata in fata cu profesionalismul media. Va fi greu. Naravul - mai cu seama cand aduce beneficii - se dezvata cel mai greu.

Descuscrirea presei romanesti de politica este una dintre marile mize ale modernizarii institutionale, pe care noii politicieni si noul presedinte al Romaniei o propun jurnalistilor si oamenilor din presa. Barbateste.
Citeşte mai multe despre:   politica,   media,   presa,   presei

Serviciul de email marketing furnizat de