x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Hartia, umilita de plastic

0
02 Ian 2005 - 00:00

DUPA REVOLUTIE
Bancnote curate, care nu se rup indiferent cat de rau ne purtam cu ele. Desi introdusi relativ recent, banii din polimer au castigat inima romanilor.

FLORINA ZAINESCU

Bancnotele de hartie, o amintire cel putin pana la trecerea Romaniei la moneda euro
Va mai amintiti de maruntelele monede de 5, 15 si 25 de bani si de bancnotele cu Vladimirescu si Balcescu, care ne umflau buzunarele in decembrie 1989? Dar de micuta si aramia moneda de un leu sau de cea de 20 de lei cu Stefan cel Mare pe revers? Daca banii nostri nationali au avut aceeasi infatisare timp de zeci de ani, innoirea sociala, politica si economica post-Revolutie a fost insotita si de schimbarea la fata a banilor autohtoni. An de an aproape, bancnotele si monedele care ne-au trecut prin mana si-au schimbat valoarea, aspectul si in cele din urma suportul pe care erau imprimate.

INNOIRE. Liberalizarea preturilor si a sistemului de salarizare incepand cu anul 1990 a determinat amplificarea circuitelor banesti in numerar. Dar si inflatia. Altfel spus, aveam multi bani in buzunare, dar puterea de cumparare a acestora era mica. In plus, Republica Socialista Romania se transformase in Romania si isi schimbase, printre altele, drapelul si stema. Motive mai mult decat suficiente ce faceau necesara introducerea in circulatie a unor bancnote si monede de valori nominale mai mari intr-o noua prezentare grafica. In perioada octombrie 1990-noiembrie 1996, Banca Nationala (BNR) a emis si a pus in circulatie maruntis de 1, 5, 10, 20, 50 si 100 lei, precum si hartii de 200, 500, 5.000, 10.000 si 50.000 lei. Primele emisiuni monetare din 1978 incoace. O perioada, banii noi au circulat in paralel cu cei vechi, acestia din urma fiind retrasi treptat, pe masura ce BNR a putut asigura numerarul necesar pe piata. Desi probabil nu va mai aduceti aminte, micutele monede de 5, 15 si 25 de bani emise in perioada comunista au iesit din circulatie abia in 1996. De altfel, decembrie 1996 a marcat incheierea actiunii de retragere din circulatie si distrugerea bancnotelor si monedelor metalice apartinand vechii emisiuni.

Dar epopeea banilor actuali nu se incheie aici. BNR a continuat sa creeze si sa puna in circulatie insemne monetare mai valoroase si cu un nou design. Incepand cu a doua jumatate a anului 1997, in portofelele noastre au intrat noi bancnote de 1.000, 5.000 si 10.000 lei reconcepute grafic.

PLASTIC. Anul 1999 a marcat o premiera in istoria banilor actuali. BNR a pus in circulatie prima bancnota de polimer din Europa - bancnota de 2.000 lei dedicata evenimentului astronomic marcat de eclipsa totala de soare din 1999. Aceasta a demonstrat avantajele utilizarii polimerului ca suport de imprimare si a marcat momentul trecerii la o noua serie de bancnote, cele imprimate pe plastic, si nu pe clasica hartie intarita cu fibre de bumbac. Vederea inventiei BNR a starnit curiozitatea fiecaruia dintre noi. Unii s-au apucat sa-i testeze rezistenta: au ars-o cu bricheta, au tras de ea incercand s-o rupa, au taiat-o, au mazgalit-o. O alta reactie, de data aceasta normala, a fost aceea de a pune deoparte aceasta bancnota. Astfel, in primul an al existentei sale, bancnota cu eclipsa a constituit obiect de colectie, ea lipsind practic din circulatie. Se dezvoltase o adevarata piata neagra de pe care se putea procura acest insemn. Abia dupa ce au fost puse in circulatie cantitati mai mari din aceasta bancnota si a aparut si cea de 10.000 lei tot pe suport de polimer, interesul pentru retinerea bancnotelor de plastic s-a diminuat si acestea au inceput sa fie tratate ca si cele de hartie. Toata aceasta nebunie a bancnotelor de plastic a avut si un aspect pozitiv. Entuziasmul manifestat de fiecare dintre noi a incurajat Banca Nationala sa transforme toate hartiile puse in circulatie in plastice.

AVANTAJE. O decizie buna, avand in vedere ca, indiferent daca ii inghesuim in buzunar sau ii aruncam neglijent in portofel, banii din polimer nu se rup. De altfel, specialistii BNR au ajuns la concluzia ca durata de viata a acestor bancnote este de circa 4 ori mai mare decat a celor de hartie. Bancnota de 2.000 lei emisa in 1999 abia anul acesta a fost scoasa din circulatie. Imaginati-va ce inseamna asta, avand in vedere ca o hartie de 10.000 lei putea fi folosita cam 9 luni, dupa care trebuia scoasa de pe piata din cauza uzurii, iar bancnotele de valori nominale mari, imprimate pe acelasi suport clasic, circulau numai un an si nitel inainte de a fi scoase la pensie. Pana in prezent, numarul bancnotelor pe suport de plastic uzate este foarte mic comparativ cu al celor pe hartie, spun reprezentantii BNR. Substratul de polimer nu este fibros, asa incat nu cedeaza fizic in urma utilizarii, pe cand hartia isi pierde din suplete, devine poroasa si se rupe pe masura manipularilor. Mai mult, bancnotele de plastic incadrate la categoria uzate sunt, in mare majoritate, cele provenite din manipularea defectuoasa (sifonare, indoire) si pastrarea necorespunzatoare (pliate in buzunar sau portofel) mai mult timp. Un alt avantaj al banilor din plastic il reprezinta curatenia lor. Pentru bancnotele pe suport de polimer, murdaria nu mai este un criteriu relevant in sortare, sustin functionarii Bancii Nationale. Grasimile, colorantii sau mazgaliturile cu cerneluri si pasta de pix afecteaza intr-o masura mult mai mica polimerul, decat hartia. Practic, murdaria poate fi stearsa de pe plastic, in timp ce hartia ramane patata. Totodata, polimerul nu retine umezeala, mirosurile si bacteriile. Deci, celebra sintagma banii nu au miros se potriveste ca o manusa bancnotelor noastre.

Si BNR castiga de pe urma introducerii acestui suport inovator. Desi imprimarea ei este mai costisitoare comparativ cu cea de hartie, datorita duratei mari de viata, bancnota de polimer este mai rentabila. Astfel, cantitatea comandata a se imprima se reduce substantial, iar pe curelele de transport ale utilajelor de productie se depun mai putin praf si mai putina cerneala decat la procesarea bancnotelor traditionale, reducand astfel apelurile catre mecanicii de intretinere. Un alt atu al banilor din polimer este ca acestia sunt mai bine procesati de bancomate si de masinile de procesat si numarat bancnote. Desi sunt cativa dintre noi care se pot lauda ca au primit de la bancomate sume ceva mai mari decat cele solicitate. Din cauza umezelii, bancnotele de polimer se mai lipesc intre ele, dar acestea sunt evenimente izolate, spun reprezentantii Bancii Nationale.

SIGURANTA. Indiferent de suportul pe care este tiparita, o bancnota reprezinta mult mai mult decat o simpla hartie, si de aceea ea trebuie protejata de falsificatori. Desi specialistii sunt de acord ca orice produs facut de mana omului este falsificabil, ei cauta in permanenta elemente de siguranta cat mai puternice. La ora actuala, bancnotele autohtone sunt blindate cu trei mari categorii de elemente anticontrafacere: elemente de siguranta destinate bancii de emisiune, cunoscute numai de specialistii bancii centrale, elemente de siguranta destinate bancilor comerciale si casierilor si elemente de siguranta destinate publicului. Aici intra filigranul, firul de siguranta, imprimarea intaglio (in relief), imaginea latenta, elementele de suprapunere, cerneala variabila optic si hologramele pe care fiecare dintre noi le-am cautat sau nu pe bancnotele care ne-au trecut prin mana. Din experienta BNR, cei mai siguri bani s-au dovedit cei pe polimer, atat datorita suportului pe care sunt tipariti, cat si din cauza elementelor de siguranta specifice acestuia - fereastra transparenta sau metamerica. In cazul noilor bancnote, chiar si tuseul unic al polimerului, diferit total de cel al hartiei, este transformat intr-un element de siguranta.

FABRICA. Sunteti cumva curiosi sa aflati unde se tiparesc banii? Ei bine, bancnotele cu valoare nominala mica - 10.000 lei, 50.000 lei, 100.000 lei - se fac in tara, la Imprimeria Bancii Nationale, iar insemnele cu valoarea de 500.000 lei, respectiv, 1.000.000 de lei, in strainatate. La sfarsitul fiecarui an se organizeaza licitatii la care participa cele mai mari imprimerii din Europa si din lume. In urma acestor competitii de oferte, BNR stabileste cu cine se lucreaza in anul urmator, spun reprezentantii BNR. In acelasi timp, monedele se bat la Monetaria Statului.

MILIONUL, NASCUT CU GREU

Cea mai valoroasa bancnota aflata in circulatie este cea de 1.000.000 de lei. Nasterea ei a fost dificila. BNR anuntase inca din 2002 necesitatea emiterii acestei bancnote, in contextul in care cel mai mare insemn monetar autohton avea o valoare echivalenta cu 17 euro, ceea ce determina costuri mari de gestionare si dificultati pentru transportul sumelor ridicate. Milionul a fost amanat pentru 2003. Aceasta deoarece BNR si Guvernul analizau in acel moment oportunitatea trecerii la leul greu. Cum decizia a fost amanata, BNR a fost fortata sa tipareasca milionul in decembrie 2003 in plin varf de plata cauzat de Sarbatori.

DETALIISI CURIOZITATI

Banii sunt scosi din circulatie atunci cand le scade puterea de cumparare. Monedele se retrag pur si simplu de pe piata. Bancnotele cu cea mai mica valoare nominala se retrag, si in locul lor se bate moneda cu aceeasi valoare nominala. Banii mai sunt scosi din uz din cauza numarului mare de falsuri, suportului de imprimare necorespunzator calitativ si diverselor interpretari legate de desen. Banii de polimer au fost tipariti prima data in Australia la sfarsitul anilor ă€˜80. Astfel de bancnote se afla in circulatie in Noua Zeelanda, Brazilia, China, Indonezia, Taiwan, Thailanda, Malaiezia sau Mexic.

TIPARNITE SPECIALE

Imprimarea bancnotelor nu este simpla. Ceea ce poate parea o tiparitura obisnuita ascunde secrete pe care numai expertii in domeniu le cunosc. Echipamentele utilizate la imprimarea bancnotelor sunt masini de tiparit extrem de precise si extrem de scumpe, ele fiind construite exclusiv pentru tiparirea biletelor de banca. Aceste masini speciale sunt inseriate astfel incat se stie ca utiajul cu numarul de serie X se afla intr-o tara sau alta. De altfel, firma producatoare - singura din lume - cere oricarei imprimerii ca in cazul in care vinde utilajul tipografic respectiv sa notifice tranzactia in vederea inregistrarii noului proprietar.
Citeşte mai multe despre:   mari,   banii,   hărtie,   circulaţie,   bancnota,   plastic,   siguranta,   bancnote,   bancnotele,   polimer,   bancnotelor

Serviciul de email marketing furnizat de