x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Oale si ulcele, cu suflete-n ele

0
30 Ian 2005 - 00:00

MOARTEA
Ipoteza de lucru: superstitiile legate de moarte sunt acele obiceiuri, ritualuri, traditii pe care Biserica Ortodoxa le condamna sau la care nu face o referire explicita.

VLADIMIR IOAN

Personificarea mortii in satul Chintelnic: de Boboteaza, localnicii se mascheaza in hazi, pentru a alunga spiritele rele
Provenienta superstitiilor este pusa, in genere, atat pe seama neputintei de a da o explicatie stiintifica unor fenomene naturale, in sensul de firesti, cat si printr-o transformare de-a lungul timpului a unor ritualuri religioase disparute si a caror origine nu mai este cunoscuta. In aria carpato-dunarena exista doua asimilari pregnante ale mortii cu ciclicitatea in timp-forma-spatiu a pamantului (oala) si a graului ca element de baza al hranei. In peste 140 de proverbe si zicatori romanesti, oala este termen polivalent de comparatie. Suna a oala! pentru omul grav bolnav, sinonim cu zicala e pe duca, trage sa moara; S-a facut oale si ulcele, pentru omul mort de multa vreme, transformat in pamant din care se fac oalele si urcioarele. Confectionarea si spargerea oalei de pamant au fost asemuite cu nasterea si moartea omului. Oala arsa in cuptor are viata si, ca urmare, poate fi jertfita. Oala poate adaposti spirite potrivnice si de aceea, in noptile si zilele cat sta mortul in casa, oalele stau intoarse cu gura in jos pentru a opri cuibarirea chiriasilor nepoftiti. Dupa scoaterea mortului din casa se sparge, in cele mai multe sate romanesti, o oala goala sau umpluta cu cenusa sau apa, de catre un membru apropiat al familiei pe locul mortii, pe pragul casei sau la mormant. Semnificatia spargerii oalei la inmormantare se leaga de credinta obisnuita ca dupa iesirea sufletului pe gura, paraseste in zbor casa si sufletul pe fereastra deschisa de membrii familiei. Dupa ce viziteaza locurile indragite in viata, el se intoarce acasa si doreste sa intre in adapostul parasit, ceea ce ar duce la transformarea mortului in moroi. Pentru a evita acest pericol, in satele din sudul jud. Arges (Izvoru), mortul este impietrit, adica i se infunda toate gurile cu piatra si sticla pisata, cu tamaie etc. Dar obiceiul cel mai cunoscut este inselarea lui prin inlocuirea unui adapost cu un altul, a trupului parasit cu oala asezata la capul sau sub masa pe care este asezat sicriul pana la inmormantare.

Ciclul vegetal al graului, deschis de samanta semanata si inchis de samanta recoltata (seceratul), a fost asemuit de timpuriu cu lacunara formula a vietii omului: nasterea, casatoria si moartea. (Cararile sufletului, prof. dr. Ion Ghinoiu - Bucuresti, Editura Etnologica, 2004)

Macinarea semintelor reprezinta un macel. Astfel moara capata o semnificatie funerara. Expresia ne vine randul ca la moara este folosita pentru a defini zilele premergatoare inmormantarii. Puterea deosebita a acestei credinte a facut posibila transmiterea ei pana astazi, chiar si deformata, de exemplu, dupa constructia Lacului Morii din Bucuresti au aparut imediat povesti despre disparitii de oameni inghititi de vartejuri.

PRACTICI CRITICATE DE BISERICA ORTODOXA ROMANA. BOR considera ca nepotrivita asezarea banilor pe trupul mortului sau pe icoana din sicriu si considera ca acest obicei este unul pagan. Grecii antici credeau ca acest ban este plata mortului catre luntrasul Caron la trecerea Stixului catre cealalta lume. A atasa un ban de Sfanta Cruce reprezinta o impietate si perpetuarea unei superstitii pe care orice crestin ortodox autentic nu o poate sustine.

Saluturile conventionale adresate membrilor familiei decedatului nu sunt permise. In perioada dintre data mortii si cea a inmormantarii, rudelor trebuie sa li se spuna Dumnezeu sa-l ierte!/ Dumnezeu s-o ierte!. Daca decedatul este prunc (pana la varsta de 7 ani), cuvintele de adresare, in acest caz, sunt: Dumnezeu sa-l odihneasca! (ori S-o odihneasca!).

Traditiile populare care spun ca oglinzile din casa trebuie acoperite, iar oalele din casa trebuie intoarse cu gura in jos sunt de asemenea considerate de catre biserica simple superstitii.

Lunea nu se fac inmormantari - este o credinta gresita, la fel ca si cea privind drumul fara intoarcere. Multi au interpretat in mod eronat aceasta expresie si i-au dat intelesul ca mortul nu poate fi transportat pe acelasi traseu intre casa-biserica-cimitir. Din cauza traditiei ortodoxe, care, nu a admis cantarea instrumentala, in cult se recomanda sa se evite angajarea unei fanfare.

In privinta muzicii din timpul inmormantarii, Sfantul Sinod a luat Hotararea nr. 9117, din 1953 (BOR, nr. 6, 1954, p. 656-657). Folosirea cantarii din instrumente muzicale la inmormantari se lasa la aprecierea chiriarhirilor, spre a o rezolva de la caz la caz, acolo unde acest obicei este introdus, cu conditia sa nu prejudicieze solemnitatea si atmosfera de evlavie a slujbei.

NEGATIVE, NEUTRE, POZITIVE

... oglinzile trebuie acoperite cand cineva moare pentru ca sufletul mortului intra si continua sa salasluiasca in oglinda.

... cel ce priveste in oglinda atunci cand cadavrul se afla inca in casa va fi urmatorul candidat la pieire.

... nu trebuie sa iesi din biserica inaintea sicriului, pentru ca cineva din familia ta va muri in curand.

... mortului trebuie sa i se puna pantofi noi inainte de a fi asezat in sicriu.

... cand pleci de la o inmormantare, nu trebuie sa privesti inapoi spre mormant pentru ca urmatorul mort va fi din familia ta.

... cand te duci la o inmormantare nu e bine sa vizitezi si mormintele rudelor tale.

... nu trebuie sa stranuti cu gura larg deschisa, pentru ca sufletul evadeaza din trup si vei muri curand.

... daca trei persoane se fotografiaza impreuna, cel din mijloc va muri primul.

... cand moare cineva intr-o casa, e bine sa se deschida toate ferestrele, ca sufletul acestuia sa zboare.

... aprindeti cate o lumanare in noaptea de 1 octombrie in fiecare camera in care a murit cineva.

... in camera in care cineva este pe moarte trebuie sa opriti toate ceasurile.

... daca o femeie este inmormantata in haine negre, ea se va intoarce sa bantuie casa in care a locuit.

... daca atingi cadavrul cuiva care ti-a fost drag, nu vei mai avea vise legate de el.

... cine moare in Vinerea Pastilor sau la miezul noptii din ajunul Craciunului va ajunge direct in Rai.

... sufletul celui mort nu se poate elibera daca in casa in care moare sunt lacate inchise.

... inmormantarile facute vinerea atrag o alta moarte in familie.

... nu trebuie sa purtati imbracaminte noua la o inmormantare, mai ales pantofi noi.

... femeile gravide nu ar trebui sa mearga la inmormantari.

... daca pe mormantul cuiva vor creste flori, acel om a fost om bun. Daca vor creste buruieni, acela a fost om rau.

... aduce noroc sa atingi un cadavru.

... aduce ghinion sa scoti sicriul din casa pe usa din dos sau cu capul inainte.

... daca ploua la inmormantare, se spune ca cel decedat a avut o viata trista.

CATELUL PAMANTULUI MUSCA MORTII DE NAS
O legenda din Muntenia vorbeste despre catelul pamantului, un animal cu aura malefica. La origine, spune legenda, era un caine ca oricare altul si pazea ograda unui bogatan. Intr-o zi, Imparatul Cerurilor coboara pe pamant luand infatisarea unui mosneag si bate in poarta conacului. Cand bogatanul asmute atunci cainele asupra batranului, Domnul isi intoarce privirea catre om si-l preface in scrum, iar cand s-a uitat la caine acesta a orbit, s-a facut mic si a intrat in pamant. De aici i se mai trage numele de orbete. De atunci, catelul pamantului s-a aciuit pe langa cimitire, cruci si troite. Noaptea, iese din pamant si umbla latrand in preajma drumurilor, a padurilor si in pustietati. Cerceteaza mormintele si musca de nas sau de urechi pe mortii care nu au fost ingropati dupa datina strabuna, cu un ban in mana ori bagat intre dinti, ca obol pentru a fi lasati in pace, in mormant. Ii inspaimanta si ii pedepseste pe cei ce nu cred in forta lui si care il urmaresc ca sa-l starpeasca. Latratul lui strident anunta moartea sau alte nenorociri pe capul celui care il aude la miezul noptii, intre toaca din cer si cantatul cocosilor.

In fauna autohtona, catelul pamantului (Spalax microphtalmus) este un mamifer din ordinul Rozatoarelor, asemanator cu cartita, cu ochii ascunsi sub piele, care traieste sub pamant si se hraneste cu radacini. In numele sfantului / Taci, s-auzi cum latra / Catelul pamantului / Sub crucea de piatra. Mihai Eminescu, Strigoii.

PREVESTITOARELE MORTII

Sa omori un liliac este semn de ghinion, iar intrarea acestuia in casa este semn de moarte iminenta.

O pasare care bate in geam este semn de moarte.

Daca o persoana bolnava vede doua pisici batandu-se, e semn de moarte.

Daca pe casa ta va canta cucuveaua, cineva din familie va pieri curand.

Daca un ceas care nu mai functioneaza de mult se urneste dintr-o data, atunci se anunta o moarte in familie.

ALTI MESAGERI FUNESTI

Bufnita, cucuveaua - prin cantecul nocturn

Gaina - cand canta cocoseste

Cucul - canta ziua pe casa sau in apropiere

Lupul - anunta la urlatori cand se strang in haita

Cainele - urla in gospodarie

Boul/calul - daca nu trage la jug/ham va muri un membru al familiei stapanului

Zeita mortii, cu chip de pasare de prada sau de om, scoate sufletul din corp, il inscrie pe rabojul mortilor, iar la intrarea in Rai il inscrie pe lista.

Zorile - cete de femei, de obicei trei zane surori care anunta la cantatori, inainte de rasaritul Soarelui, intrarea in moarte a muribundului.

Zorilor, Zorilor/ Voi surorilor/ Voi sa nu pripiti/ Si sa navaliti/ Pana si-o gati/ Dalbul de pribeag/ Un cuptor de paine/ Altul de malai/ Noua buti de vin/ Noua de rachiu/ Si-o vacuta grasa/ Din ciread-aleasa/Sa-i fie pe masa

PRIETENI SI CARAUSI

In acelasi timp, o parte din animalele care anunta moartea sunt si calauzitoare ale sufletelor. Prietenii de drum sunt reprezentari mitice care arata calea cea buna pentru a ajunge in Rai. Lupul si vulpea cunosc drumul prin padure, vidra stie calea apelor, cocosul este reper auditiv pentru sufletul mortului. Exista de asemenea reprezentari ale purtatorilor de suflete catre imparatia cerurilor cum ar fi calul mohorat, eventual insotit de

Domnul Hristos, cerbul care duce in coarne sufletul, porumbelul il transporta in zbor, precum si Iorgovan sau Domnul Hristos pe un cal frumos.
Citeşte mai multe despre:   casa,   sufletul,   moarte,   mortii,   oala,   mortului

Serviciul de email marketing furnizat de