x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Jurnalul Old Pana unde poate merge ajutorul statului in constructia de locuinte?

Pana unde poate merge ajutorul statului in constructia de locuinte?

17 Apr 2005   •   00:00

Aceasta este de fapt cea mai grea intrebare la care trebuie sa raspunda noua legislatie din Romania, iar criteriile de selectie a beneficiarilor programelor guvernamentale vor fi esentiale. La aceasta data, clar avem nevoie sa schimbam sistemul existent, lucru care ni-l cere si Consiliul Concurentei.

In primul rand, cheltuirea banilor publici in sectorul locuintelor trebuie dirijata in conformitate cu directiile europene in acest domeniu, care urmaresc cresterea ofertei de locuinte sociale, cresterea stocului locuintelor de inchiriat, investitii in reabilitarea cladirilor vechi si facilitarea accesului populatiei la credit ipotecar. Si noi ne vom inscrie pe acest drum, astfel incat programele noastre care vor respecta aceste reguli sa aiba toate sansele sa atraga co-finantari de la institututii financiare europene.

Acum, in Romania, investitiile in locuinte noi, chiar daca sunt in crestere sunt inca restranse fata de celelalte tari europene si acest lucru se datoreaza si faptului ca autoritatile locale se implica prea putin in acest sector si nu exista forme de parteneriate sau de companii non-profit specializate in constructia de locuinte. Astfel, anul trecut s-au construit 29.957 locuinte, din care 82,8% au fost realizate din fonduri private, iar restul de la bugetul de stat. In ultimii opt ani statul a construit 15.000 locuinte, iar in acest an vom finaliza aproape 5.000 de apartamente prin ANL, iar atunci cand vom primi un nou credit de la BDCE numarul total al acestora va ajunge la circa 9.000 de unitati.

In viitorul apropiat insa trebuie sa cream parghii care sa permita diversificarea modelelor de locuinte, fie ca forma de proprietate, fie ca standarde si grupuri tinta carora se adreseaza. In alte tari europene exista mult mai multe tipuri de fonduri care stimuleaza constructia de locuinte: municipale, ale unor cooperative sau companii non-profit specializate doar in constructia de locuinte sau ale unor companii private care investesc direct in locuinte si apoi le inchiriaza.

De exemplu, in Polonia, din totalul locuintelor construite in 2003 doar 3,6% sunt locuinte sociale si au fost construite cu bani publici, 7,3% au fost construite de catre cooperative non-profit, 1,3% de catre primarii, 0,6% de catre firme si 87,2% din fonduri private. In Slovacia, primariile sunt mult mai implicate in dezvoltarea stocului de locuinte (16,8% din total fiind realizate in 2002 din banii lor), iar in completare 1,9% prin cooperative, 80,6% din fonduri private si 0,7% din alte tipuri de finantari. In Franta exista o alta configuratie a fondului de locuinte noi, in mare structurata pe trei categorii de finantari - locuinte sociale finantate de stat, locuinte private si locuinte private subventionate de stat, ponderea lor fiind diferita de la an la an, in functie de bugetul pe care il aloca statul pentru locuinte sociale si subventii. Astfel, trendul ultimilor 10 ani a fost de reducere a fondurilor pentru locuinte sociale si crestere a a subventiilor pentru cumpararea de locuinte noi (de la 22,4% locuinte sociale, 15,9% locuinte subventionate si 61,7% din fonduri private in anul 1995 s-a ajuns la 12,5% sociale, 28,7% subventionate si 50,4% private in 2003). Unul din cele mai echilibrate sisteme este cel danez, unde in 2003 s-au construit 47,7% din case prin intermediul unor companii non-profit, 9,8% prin cooperative, 7,9% prin firme care inchiriaza in sistem privat si numai 34,6% din fonduri ale populatiei. Statul danez nu aloca direct nici un ban pentru constructia de locuinte, ci doar subventioneaza in parte chiriile pentru categoriile cu venituri reduse.

In ceea ce priveste dirijarea fondurilor de la bugetul de stat catre imbunatatirea fondului de locuinte, tarile europene folosesc mai multe tipuri de instrumente. Italia, de exemplu, are un sistem de facilitati fiscale pentru firmele care construiesc case, Spania subventioneaza dobanzile la creditele ipotecare, aloca fonduri directe pentru programe de dezvoltare a unor zone (precum este remodelarea zonelor de locuit din Madrid, pentru care s-au alocat aproximativ 10% din fondurile totale), iar Portugalia aloca subventii atat pentru chirii, cat si pentru cumpararea de case.

In tarile din Europa Centrala si de Est fondurile publice se cheltuiesc in special pe subventionarea dobanzilor pentru creditele ipotecare, garantii de stat pentru credite ipotecare si ajutoare in bani sau facilitati fiscale pentru modernizarea locuintelor din cladiri istorice sau construite in anii comunismului, care sufera din cauza insuficientei izolari termice.

Legislatia romaneasca privind locuintele din ultimii ani a fost de multe ori ambigua, cu prevederi ale caror efecte nu au fost bine calculate si care au permis numeroase derapaje. De exemplu subventiile de 20% pentru case noi prin ANL au intrat in unele cazuri si in buzunarele unor persoane cu venituri mari, iar apartamentele pentru tineri cu chirii de 7 - 15 euro pe luna au putine sanse sa fie bine intretinute din acesti bani.

De aceea, in acest an vom modifica Legea de functionare a Agentiei Nationale pentru Locuinte (ANL), Legea locuintei si vom scoate pentru prima data o lege a chiriei, care sa reglementeze si acest domeniu.

In Europa functioneaza multe modele de politici de locuire, dar aproape toate au grupuri tinta categoriile cu venituri reduse sau foarte reduse, care vor fi si in atentia noastra.

In 2007, o data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana trebuie sa incheiem si perioada de tranzitie de la stat-constructor de locuinte la stat care faciliteaza accesul populatiei la locuinte.
×
Subiecte în articol: locuinţe private fonduri sociale