x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scena ca scoala si stil de viata

0
16 Ian 2005 - 00:00

CURAJOASE
Cenaclul Flacara a insemnat pentru Tatiana Stepa o completa scoala de viata pe care a absolvit-o cu brio. Pentru Maria Dragomiroiu a fost o veritabila rampa de lansare, ca, de altfel, pentru majoritatea artistelor care au urcat pe scena Cenaclului.

CRISTIANA MITROI

Nu se compara cu nimic un stadion plin de oameni care canta cu tine
Septembrie 1982 reprezinta momentul in care Tatiana Stepa intra in Cenaclul Flacara. S-a intamplat cu ocazia unui concert la Fagaras. In varsta de 19 ani, dar cu temeinice cunostinte muzicale, tanara debutanta a invatat singura sa cante la chitara, pana atunci ea studiind pianul si vioara. A participat la mai bine de 1.200 de spectacole in toata tara. A fost in turneele organizate de Cenaclu care se desfasurau pe stadioane sau in salile de festivitati ale caselor de cultura.

A invatat tot ce nu se invata la scoala. A aflat ce inseamna Tebea, ducandu-se la Tebea, Putna mergand la Putna impreuna cu ceilalti colegi din Cenaclu. A sarbatorit 1 Decembrie la Alba-Iulia pe vremea cand nu era sarbatoarea nationala a Romaniei si nu veneau decat cei care voiau sa le asculte cantecele, stiind ca vor fi acolo. La scoala a studiat poeziile lui Labis, dar cele din manuale, la Cenaclu insa a aflat ca Labis a scris si Zurgalaul. Generatia mea si a celor care au fost atunci pe scena a fost reprezentata de oameni care au intrat in biblioteci si care si-au format o scala de valori, stim ce este valoros si ce este kitsch. La Cenaclu se intamplau lucruri de care nu mai auzeai niciunde in Romania. Publicul era educat o data cu noi. Este deosebit de important pentru noi, ca artisti, sa stim sa ne castigam publicul de partea noastra si sa ne indrageasca cantecele. Mi-e foarte greu sa-i enumar pe cei care au trecut pe acolo pentru ca au fost extraordinar de multi, mai usor mi-ar fi sa spun cine nu a fost pe scena Cenaclului. Sunt momente unice si irepetabile. Nu am mai avut niciodata sentimentul pe care l-am avut la Galati de pilda, la spectacolul cu numarul 1.000, unde 50.000 de oameni cantau Ă«Ruga pentru parintiĂ», Ă«Dor de EminescuĂ» si Ă«Juramant la PutnaĂ». Nu se poate compara cu nimic un stadion plin de oameni care canta impreuna cu tine si traiesc muzica la fel ca tine. Imi amintesc ca s-au difuzat cateva imagini de la acel grandios spectacol de la Galati. A fost filmul facut de Cornel Diaconu, Ă«Te salut generatie in blugi!Ă», film despre activitatile artistice ale Cenaclului Flacara. Eu am debutat singura, dupa care impreuna cu Magda Puscas am format grupul Partaj, ne-a spus artista.

REGULI STRICTE. Cu emotie in glas, Tatiana Stepa, artista de atunci, incearca sentimentul retrairii acelor momente magice din viata ei. Cenaclul Flacara a aratat oamenilor, publicului nostru in general ce inseamna libertatea. I-a educat sa-si doreasca aceasta libertate. Adrian Paunescu a fost creatorul Cenaclului. Are o personalitate complexa si este o personalitate controversata in acelasi timp. Avea in grija 30, 40 de nebuni care trebuiau controlati.

OBOSEALA SI SATURATIE. Tatiana Stepa a plecat din Cenaclu in luna mai a anului 1985, cu doua-trei saptamani inainte de tragicul accident de la Ploiesti. Am plecat pentru ca nu ne-am mai inteles, nu din cauze financiare, in nici un caz. Nimeni nu s-a plans din aceasta cauza. Am simtit nevoia unei pauze, oboseala turneelor isi spunea cuvantul. Deplasarile se faceau cu autocarul, programul era destul de incarcat, iar spectacolele durau intre 10 si 12 ore. Primeam si 500 de lei pentru un spectacol pe stadion, iar 250 de lei pentru o prestatie in salile de festivitati. Se platea bine. Un bilet pe vremea aceea costa 25 de lei, ori pe un stadion intrau intre 30.000 si 50.000 de oameni. Am mers de la Timisoara la Constanta sau de la Oradea la Brasov. Accidentul de la Ploiesti a fost o intamplare trista pentru cei care au fost acolo, ne-a spus Tatiana.

ARTISTI INTERZISI. In 1985, dupa cum se stie, Cenaclul a fost interzis. In acel moment am fost interzisi si noi. Unii au avut probleme cu Securitatea, s-au facut zeci de anchete. Eu am fost Ă«scoasa din productieĂ», cum se spunea atunci. A trebuit sa ma intorc acasa la Lupeni, unde m-am angajat la mina Lupeni. Timp de 10 ani am lucrat acolo, incarcam cu lopata in vagoane carbunele care se aducea din cariera. Asta am facut in primii ani cand m-am angajat. Dupa aceea am fost dispecer transporturi auto. Ne-am reintalnit in 1990, cand s-a schimbat numele Cenaclului, devenind Cenaclul Totusi Iubirea. Dupa Revolutie m-am intalnit mai rar cu Magda Puscas, colega mea din Ă«PartajĂ», ea fiind din Baia Mare. Am lucrat insa foarte mult cu Adrian Paunescu si am scos si o caseta de autor, muzica mea si, evident, versurile lui. Ă«SinguratateĂ» se numea. Am mai aparut cu piesele mele pe sase casete colective impreuna cu ceilalti colegi ai mei din Cenaclul Totusi Iubirea. La sfarsitul anului 2003 am scos albumul Ă«Treisprezece clipeĂ», pe care am patru sau cinci piese pe versurile lui Adrian Paunescu, spune Tatiana Stepa, care in prezent lucreaza impreuna cu scriitorii Ileana si Romulus Vulpescu la editarea numeroaselor carti pe care acestia le scot.

Generatia mea si a celor care au fost atunci pe scena a fost reprezentata de oameni care au intrat in biblioteci si care si-au format o scala de valori, stim ce este valoros si ce este kitsch. La Cenaclu se intamplau lucruri de care nu mai auzeai niciunde in Romania - Tatiana Stepa, interpreta

O MARIE CARE RIDICA SALA IN PICIOARE
Maria Dragomiroiu a confirmat in timp ceea ce pe scena Cenaclului era o speranta
Cine este tanar si n-a trait pe viu febra Cenaclului Flacara, n-a citit despre fenomen, n-a ascultat decat pasager sau deloc melodii care se cantau acolo ar putea ramane surprins ca pe acele scene a cantat si Maria Dragomiroiu. Ce cauta o interpreta de folclor pe o scena plina de folk, rock si poezie? Raspunsul este simplu: un anumit gen de folclor, cel de calitate, reprezentat de doine, balade vechi, ca si acele cantece cu iz patriotic pe fundal de muzica populara erau promovate in cadrul Cenaclului.

Asa se face ca si alte voci de muzica populara precum Veta Biris, Sava Negrean Brudascu, Maria Ciobanu sau Floarea Calota au cantat in Cenaclu. In plus, aici erau prezentate marile sperante, acei tineri talentati care puteau fi cunoscuti si remarcati in acest fel mult mai usor si mai repede, avand in vedere amploarea manifestarii.

In 1973 si 1974 , pe cand avea numai 17 ani, si era doar o copilita, Maria Dragomiroiu interpreta pe scena Cenaclului Flacara Marie, Marie, faimoasa melodie a Mariei Tanase, in modul sau specific, emotionant. Canta fara orchestra, fara nici un fel de acompaniament. Oriunde interpreta aceasta melodie, ca si alte doine si cantece ale sale, Maria Dragomiroiu starnea aplauze frenetice si vocea sa era admirata, fiind adesea comparata cu cea a Mariei Tanase. Pentru o adolescenta care batea la portile afirmarii lucrul acesta era extraordinar.

Cel care a prezentat-o pe Maria Dragomiroiu lui Adrian Paunescu a fost marele etnomuzicolog Hary Brauner. Artista isi aminteste cu recunostinta ca tot el a descoperit-o si a indrumat-o si spre Festivalul de Folclor Maria Tanase de la Craiova, in 1972, unde a primit premiul pentru popularitate.

Cele mai frumoase amintiri de pe scenele Cenaclului Maria Dragomiroiu le are de cand a cantat in amfiteatrul Institutului de Fizica Atomica de la Magurele, unde toti studentii din sala erau in picioare in timp ce ea canta. Emotionanta a mai fost pentru artista si intalnirea cu spectatorii de la Scornicesti. Considera ca trecerea sa prin Cenaclul Flacara a fost benefica, a avut de castigat.

A participa la turneele si spectacolele Cenaclului insemna si pentru ea, ca pentru orice artist debutant, un dublu castig: in primul rand era cunoscut de un public numeros si care il tinea minte daca era talentat, iar in al doilea rand, in revista Flacara apareau tot timpul cronici despre activitatea din concerte.

Acele articole din revista i-au ajutat pe tinerii artisti sa urce pe scara valorilor.

Isi aminteste ca George Stanca a scris in acea perioada in revista Flacara un articol elogios la adresa sa, fapt ce i-a dat incredere in talentul sau. In 1974, Maria Dragomiroiu a primit premiul revistei Flacara pentru pastrarea puritatii folclorului.( DANIELA SONTICA )

Pentru mine au fost zile incurajatoare cele in care am cantat in Cenaclul Flacara. Eram niste copii, dar cred ca toti cei care au trecut pe acolo prezentati ca tinere sperante si-au confirmat mai tarziu valoarea Maria Dragomiroiu

STILUL DE VIATA FLACARA

Nu era usor sa rezisti in Cenaclul Flacara. Adrian Paunescu era un om greu de suportat, care avea si impunea o conduita morala. Regulile erau legate strict de disciplina. Cine nu suporta putea pleca oricand, numai ca nu prea avea unde merge in alta parte. Artistii nu au fost obligati sa cante cantece patriotice si nici nu s-a intervenit in repertoriul lor, spune Tatiana Stepa. A fost perioada cea mai frumoasa din viata. Sunt ani pe care nu-i poate renega. 20 de ani pe care nu-i poate sterge cu buretele. S-a format la Cenaclul Flacara, iar cand a renuntat a fost pentru ca avea nevoie de odihna. (Cristina Mitroi)

N-AR MAI FI LA FEL

Maria Dragomiroiu crede ca acum n-ar mai fi posibila o manifestare artistica de amploarea si de genul Cenaclului Flacara pentru ca oamenii au astazi mult mai multe posibilitati de relaxare si de divertisment decat atunci. Artista recunoaste cu regret ca cele mai tentante spectacole raman acum cele de la mare, unde publicul vine clar cu ideea de a merge la spectacole si de a se bucura de muzica interpretata pe viu. (Daniela Sontica)

VOCILE FEMININE DIN FLACARA

Pentru ca spatiul nu ne permite sa scriem mai pe larg despre toate artistele care au cantat pe scena Cenaclului, le vom aminti lasand cititorilor bucuria de a-si aminti cu drag momentele de incantare pe care le-au trait ascultandu-le: Anda Calugareanu, Zoia Alecu, Maria Nagy, Adriana Ausch, Mihaela Popescu, Mihaela Mihai, Aura Urziceanu, Paunita Ionescu, Erika Jozsa, Mirela Atudorei, Irina Loghin, Valeria Predescu, Ileana Sararoiu, Maria Ciobanu, Florica Duma, Veta Biris, Sava Negrean Brudascu, Alla Baianova, Floarea Calota, Angela Moldovan, Oana Hanganu, Angelica Stoican, Carmen Radulescu, Carmen Antal, Lelia Vaida, Mirela Voiculescu, Sorina Hasigan, Maria Gheorghiu, Madalina Manole, Adina Chivulescu, Loredana Groza, Marcela Saftiuc. Si cu siguranta lista nu este completa.
Citeşte mai multe despre:   maria ,   scenă,   flacăra,   cenaclul flacăra,   tatiana,   tatiana stepa,   cenaclul,   cenaclului,   dragomiroiu,   cenaclu

Serviciul de email marketing furnizat de