x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Frumos si sanatos Hipertensiunea la copii. Aproximativ 9% dintre adolescenţi suferă de HTA cu consecinţe severe, inclusiv scăderea capacităţii intelectuale

Hipertensiunea la copii. Aproximativ 9% dintre adolescenţi suferă de HTA cu consecinţe severe, inclusiv scăderea capacităţii intelectuale

de Magda Marincovici    |    10 Feb 2013   •   21:59
Hipertensiunea la copii. Aproximativ 9% dintre adolescenţi suferă de HTA cu consecinţe severe, inclusiv scăderea capacităţii intelectuale

Fundaţia Wings desfăşoară o amplă campanie de informare asupra obezităţii, precum şi un program de combatere a obezităţii infantile. Săptămâna aceasta ne îndreptăm atenţia asupra hipertensiunii arteriale (HTA), boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale. La copii mici, această stare este deseori legată de alte afecţiuni cum ar fi: boli cardiovasculare, de rinichi, tulburări genetice sau hormonale. La copii mai mari, mai ales la cei supraponderali, cauza exactă a HTA este deseori necunoscută. Predispoziţia unui copil de a dezvolta HTA depinde de cât de sănătos este modul său de viaţă, de influenţe genetice, dar şi de bolile de care acesta suferă. Această boală îşi poate avea “rădăcinile”” în copilărie şi adolescenţă aşa cum arată unele studii, însă nu este suficient investigată şi diagnosticată. Un studiu recent arată că tensiunea arteriala crescută afectează performanţa mentală a copiilor.

HTA este clasificată fie ca HTA primară (esenţială) sau secundară. Circa 90%-95% dintre cazuri fac parte din categoria “HTA primare”, ceea ce înseamnă presiune arterială crescută fără a avea la bază o cauză medicală evidentă. Alte afecţiuni la nivelul rinichilor, arterelor, inimii sau sistemului endocrin determină restul de 5%-10% dintre cazuri (HTA secundară).

HTA este un factor de risc major pentru cazurile de atac de cord, infarct miocardic (atac de cord), insuficienţă cardiacă, anevrisme ale arterelor (de exemplu anevrism aortic), boala arterială periferică şi este cauza bolilor renale cronice. Chiar şi o creştere moderată a valorilor tensiunii arteriale este asociată cu o speranţă de viaţă mai redusă.

Modificarea obiceiurilor alimentare şi a stilului de viaţă poate ţine sub control presiunea arterială şi poate reduce riscurile asociate cu complicaţii ale stării de sănătate. Cu toate acestea tratamentul medicamentos este deseori necesar pentru persoanele la care schimbarea stilului de viaţă nu are efectul dorit.

Fără un tratament adecvat, HTA la copii se poate menţine pe masura înaintării în vârstă. O complicaţie comună asociată cu HTA a este apneea de somn, care creează dificultăţi de respiraţie în timpul somnului şi sforăit. Părinţii trebuie să fie atenţi la somnul celor mici, mai ales dacă aceştia sunt supraponderali.

La fiecare control medical sau acordarea de îngrijiri medicale de rutină, se recomandă măsurarea tensiunii arteriale la copiii de peste trei ani. Înainte de diagnosticarea unui copil ca fiind hipertensiv, tensiunea arterială crescută trebuie confirmată în cadrul vizitelor medicale. În cazul persoanelor cu vârsta peste 18 ani, HTA este definită ca valoarea tensiunii arteriale sistolice şi/sau diastolice, ce depăşeşte în mod constant valoarea acceptată ca fiind normală: 139 mmHg tensiunea arterială sistolică, 89 mmHg tensiunea arterială diastolică.
 
Semne şi simptome

HTA este rareori simptomatică şi, de obicei, este depistată în cursul examenelor medicale sau când se solicită îngrijiri medicale pentru o problemă de sănătate neînrudită. Unele persoane cu tensiune arterială crescută se plâng de dureri de cap (în special în zona cefei şi în cursul dimineţii), precum şi de ameţeli, vertij, acufene (zgomot sau vâjâit în urechi), tulburări de vedere sau episoade de leşin.

Dieta bogată în sodiu e unul dintre cei mai importanţi factori în declanşarea HTA. Cu cât cantitatea de sodiu din alimente e mai redusă, cu atât şansele de apariţie a HTA sunt mai mici. Cu toate că specialiştii nu recomandă decât 200-1.000 mg de sodiu zilnic, avem tendinţa de a săra alimentele de până la 50 de ori mai mult. Peste 40% dintre pacienţii diagnosticaţi cu HTA sunt sensibili sau foarte sensibili la variaţiile concentraţiei de sodiu. Pacienţii cu HTA pot face două mari modificări care să îi influenţeze pozitiv: să diminueze cantitatea de sodiul şi să o crească pe cea de magneziu şi potasiu din dietă. Pentru ca totul să funcţioneze normal, este recomandat un aport de potasiu şi de  sodiu de 5:1.

Mai mulţi factori influenţează tensiunea arterială: aportul redus de sare, consumul crescut de fructe şi de alimente cu conţinut scăzut de grăsime. Putem ţine sub control tensiunea arterială prin dietă echilibrată nutriţional, activitate fizică, menţinerea greutăţii normale şi evitarea băuturilor alcoolice.

În urma stabilirii diagnosticului de HTA, medicii încearcă să identifice cauzele pe baza factorilor de risc şi a altor simptome. Incidenţa HTA secundară este mai ridicată în cazul preadolescenţilor, cauza fiind în majoritatea cazurilor o afecţiune renală. HTA primară (esenţială) este mai des întâlnită în cazul adolescenţilor şi prezintă mai mulţi factori de risc, inclusiv obezitatea şi existenţa unor antecedente familiale de HTA.

Recomandări
■ Menţinerea greutăţi corporale normale;
■ Reducerea consumului de sodiu din alimentaţie: <6 g de sare de bucătărie sau <2,4 g de sodiu pe zi);
■ Practicarea cu regularitate a unei activităţi aerobice cum este mersul alert: ≥30 minute zilnic;
■ Limitarea consumului de alcool la cel mult 3 porţii pe zi în cazul bărbaţilor şi cel mult 2 porţii pe zi în cazul femeilor;
■ Regim alimentar bogat în fructe şi legume: cel puţin cinci porţii pe zi;
■ Modificarea eficientă a stilului de viaţă poate scădea tensiunea arterială în aceeaşi măsură cu un medicament antihipertensiv. Combinarea mai multor modificări ale stilului de viaţă pot duce la rezultate chiar mai bune.

×
Subiecte în articol: hipertensiune