x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Medicul de familie Aerul condiţionat, un rău necesar?

Aerul condiţionat, un rău necesar?

de Dr Dana Chehne-Tinică    |    04 Aug 2009   •   00:00
Aerul condiţionat, un rău necesar?
Sursa foto: /iSTOCK

Schimbările climatice globale, verile din ce în ce mai călduroase au transformat aparatele de aer condiţionat din curiozităţi în accesorii extrem de utile. Ele nu răspund doar de creşterea confortului sau de desfăşurarea unei activităţi mai performante, dar sunt un sprijin eficient în îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni cronice, care se pot decompensa în timpul verii, de exemplu cele cardiovasculare.



Un sistem performant şi bine întreţinut este foarte util şi în afecţiunile alergice, prin eliminarea alergenilor respiratori. În cazul în care aceste aparate nu sunt bine întreţinute sau amplasate, calităţile lor se transformă în defecte periculoase pentru sănătate. Sistemele centralizate extinse şi de putere mare, care deservesc spaţii închise (birouri, hale, magazine, mijloace de transport etc.), sunt mai periculoase decât cele individuale. Pe de altă parte, chiar în aceste locuri, nu toate persoanele se îmbolnăvesc şi nu toate prezintă aceleaşi simptome, factorul individual (terenul atopic, încărcătura morbidă particulară) jucând un rol  semnificativ. În general, femeile, copiii, persoanele cu boli cronice (de exemplu respiratorii, din sfera ORL sau cu predispoziţii la alergii) reprezintă categoriile mai vulnerabile.

Microorganisme

Aerul condiţionat ne poate afecta prin mai multe mecanisme. În primul rând, aceste aparate sunt un mediu bun de înmulţire a microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi) şi de răspândire rapidă a acestora, mai ales în spaţiile închise, în care aerul se reciclează. De altfel, producerea unei epidemii cu Legionella pneumophila, în 1976 în Philadelphia, când la 200 de îmbolnăviri s-au înregistrat 34 de decese, a atras pentru prima dată, în mod serios, atenţia asupra pericolelor transmiterii unor afecţiuni prin intermediul aerului condiţionat. Legionella, care atacă de cele mai multe ori persoane cu o imunitate deprimată (vârstnici, persoane cu boli cronice, bolnavi care urmează corticoterapie sau chimioterapie de durată), produce o pneumonie cu evoluţie gravă, care a fost însă rar descrisă în ţara noastră. Pe de altă parte, aparatele de aer condiţionat emit mici particule, aerosoli, de origine organică (componente ale microorganismelor) sau anorganică, care au un efect alergic important. De asemenea, temperaturile permanent scăzute induse de aceste aparate reduc capacitatea de apărare a organismului şi cresc astfel predispoziţia spre infecţii, dar acţionează direct şi asupra nervilor periferici.

Simptome
Aerul rece, uscat, mai ales dacă e programat cu o viteză mare (peste 3 m/s), produce uscarea şi deteriorarea (crăparea) straturilor superficiale ale mucoaselor. De aceea, într-o primă fază, avem senzaţia de nas, gât, ochi uscat şi dureros, pentru ca, ulterior, ca o reacţie de protecţie, să se producă o hipersecreţie la nivelul acestor organe, cu lăcrimare sau secreţie nazală abundentă. Manifestările produse de aerul condiţionat au cel mai frecvent un caracter mixt, infecţios şi alergic, apar la mai multe persoane, în grade diferite, simptomele se ameliorează în afara biroului şi dispar la sfârşit de săptămână sau în concediu. Simptomele au caracter sezonier. De cele mai multe ori apar simptome nespecifice, vagi: cefalee, scăderea capacităţii de concentrare, oboseala, iritaţia ochilor, a nasului şi a gâtului, tusea seacă, pielea uscată etc. Foarte frecvente sunt însă şi maladiile din sfera ORL: rinite, faringo-amigdalite, sinuzite, otite, fie că sunt acute sau rezultatul redeşteptării unor afecţiuni cronice. Banalele infecţii respiratorii superioare se pot complica uneori cu bronşite sau pneumonii. Unele persoane au ochii uscaţi, cu senzaţia de durere şi mâncărime, simptome care pot evolua spre neplăcute conjunctivite, de obicei virale, în care ochiul este roşu şi foarte dureros, cu scăderea performanţelor vizuale. De asemenea, se poate produce şi reactivarea unor suferinţe articulare sau afectarea nervilor, care duce la nevralgii (dureri la nivelul feţei, intercostal, la ceafă sau zona lombară), amorţeli sau chiar pareze, paralizii (frecvent paralizia facială afrigore). Cefaleea apare destul de des, la nivelul frunţii, cefei sau creştetului capului. Pielea este uscată, mai ales la nivelul buzelor, feţei, braţelor şi pot apărea iritaţii şi prurit. Afecţiunile alergice încep de la banale rinite, sinuzite sau conjunctivite până la atacuri repetate de astm bronşic. Acestea au loc, de fapt, acasă, după 4-6 ore, mai des noaptea, de aceea, nu se face imediat corelaţia lor cu mediul de lucru.

Agravarea simptomelor
S-a constatat că peste 10% dintre astmatici prezintă agravarea simptomelor în clădiri cu ventilaţie închisă, faţă de 2% în cazul persoanelor cu astm care lucrează în clădiri cu ventilaţie naturală. E posibilă şi evoluţia unei afecţiuni febrile, asemănătoare unei răceli, dar care nu se transmite de la om la om, ceea ce orientează asupra naturii sale preponderent alergice. Se manifestă prin ascensiuni febrile moderate, tuse, cefalee, stare de rău, simptome care sunt mai vizibile la începutul săptămânii şi se ameliorează în weekend, ajungând să dispară în timp. O afecţiune mai gravă, dar din fericire apărută mai rar, este alveolita alergică, o inflamaţie cronică a ţesutului pulmonar, care începe cu febră, tuse, dispnee, în cazurile cronice producându-se o deteriorare progresivă a funcţiei respiratorii.

Unde îl plasăm
Câteva măsuri simple vă pot ajuta să vă bucuraţi de beneficiile aerului condiţionat fără a avea de suferit. În locuinţe, este bine să îl montaţi în hol, răcind indirect camerele. Evitaţi plasarea în dormitoare (mai ales, dacă nu sunt destul de spaţioase) şi mai ales în camera copilului, al cărui organism este mult mai sensibil la efectele acestuia. La serviciu, trebuie situat la 6-9 metri de birouri, orientat astfel încât fluxul să nu fie direct spre persoane. Unitatea trebuie setată la o temperatură cu maxim 5-7 grade mai mică decât cea de afară, cel mai bine la 22-24 grade C. Trecerea din exterior în interior nu trebuie făcută brusc, ci după o adaptare, de obicei în holul clădirii. Mare atenţie şi la aerul condiţionat din maşină, care, din cauza spaţiului redus, e şi mai periculos.

INSTRUCŢIUNI. Întreţinerea aparatului e foarte importantă. Urmaţi instrucţiunile din manualul de folosire. Nu neglijaţi să aspiraţi filtrele săptămânal sau de două ori pe lună, apoi curăţaţi-le cu un spray special. De obicei, la şase luni filtrele trebuie înlocuite. Şi, nu uitaţi, dacă petreceţi un timp mai lung în spaţii utilate cu aparate de aer condiţionat şi acţiunea acestora vă poate afecta munca şi sănătatea, prezentaţi-vă la medic de la apariţia primelor simptome neplăcute.

×
Subiecte în articol: medicul de familie aerul condiţionat