x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Anevrismul de aortă

0
Autor: Dr Dana Tinică 27 Oct 2009 - 00:00
Anevrismul de aortă /stockxpert

Anevrismul este dilatarea unei artere, cu mărirea diametrului acesteia cu peste 50%, din cauza slăbirii peretelui vascular. Anevrismele pot apărea pe oricare arteră, dar cele mai frecvente sunt anevrismele cerebrale şi aortice. Anevrismele sunt destul de răspândite, putând afecta 9%-10% din populaţia cu vârstă peste 60-65 de ani.



Când se înscrie printre cauzele importante de deces, anevrismul de aortă nu dă simptome specifice, dar, din păcate, poate debuta printr-o manifestare dramatică: ruptură anevrismală sau disecţie de aortă, care, dacă nu se intervine foarte rapid, sunt fatale. În schimb, anevrismul poate fi depistat cu ocazia unor controale medicale de rutină sau care ţintesc evaluarea altor afecţiuni. Rezultă din nou importanţa parteneriatului eficient dintre medic şi pacient, a controalelor periodice şi a screening-ului după 60-65 de ani.

LOCUL ŞI CAUZA
Aorta este cel mai important vas de sânge, care porneşte din ventriculul stâng al inimii şi traversează corpul, dând ramuri pentru hrănirea tuturor organelor. Trei sferturi dintre anevrisme se produc pe aorta abdominală şi dintre acestea imensa majoritate sunt localizate sub nivelul arterelor renale. Un sfert dintre anevrisme se produc pe aorta toracică. Sângele venit cu presiune loveşte peretele slăbit, producând umflarea, expansiunea acestuia în acel punct vulnerabil.

Motivele producerii acestui fenomen nu sunt pe deplin elucidate. Este incriminat în primul rând procesul de ateroscleroză, care alterează epiteliul vascular, determinând tulburări nutritive la nivelul peretelui. Acest mecanism lezează însă, în principal, stratul intern al arterei, în timp ce în anevrism sunt afectate toate cele trei straturi vasculare, cu precădere cel mijlociu şi cel extern. Cu vârsta, scade componenta elastică a structurii peretelui, ceea ce face ca acesta să devină mai rigid, anevrismele fiind astfel mai frecvente după vârstele de 60-65 de ani.

Vasculitele (din cadrul unor procese inflamatorii cronice), infecţiile bacteriene ori fungice rezultate din septicemii, endocarditele sau intervenţiile chirurgicale pe valvele inimii pot fi, de asemenea, incriminate.

Traumatismele, fumatul, unele boli cronice (hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat) sunt alţi factori de risc. Bărbaţii sunt afectaţi de cinci ori mai frecvent decât femeile. Existenţa unui factor genetic este sugerată ca risc de până la 10 ori mai mare de apariţie a unui anevrism abdominal, dacă există un istoric familial în acest sens.

Femeile însă au un risc mai mare de rupere a anevrismului, chiar la dimensiuni mai mici. În cazul anevrismelor pe aorta toracică, la care componenta fibroasă e mai importantă, un factor de risc îl reprezintă unele boli genetice ale ţesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos. De asemenea, anevrismele sunt legate frecvent de existenţa unor defecte congenitale cum ar fi: coarctaţia de aortă, maladie cu îngustarea aortei.

FĂRĂ SIMPTOME
Acestea pot fi asimptomatice, mai ales cele mici sau care cresc încet. Odată cu mărirea lor, ele pot da diferite manifestări clinice, dar, din păcate, nespecifice: cea mai importantă fiind durerea. Astfel, în anevrismul de aortă abdominală apare durere sau disconfort în zona mijlocie a abdomenului sau în spate. Durerea este persistentă, nelegată de mişcare sau procesele digestive, dar ameliorată, uneori, într-o anumită poziţie.

De asemenea, bolnavul poate percepe o senzaţie pulsatilă în abdomen, iar în cazul anevrismelor mai mari se poate chiar observa sau palpa o formaţiune pulsatilă. Anevrismul de aortă toracică se manifestă prin durere toracică, eventual tuse, respiraţie dificilă, disfagie (tulburări la înghiţire), răguşeală.




Cu totul altfel stau lucrurile în cazul complicaţiilor, care sunt evidente şi dramatice şi care - trebuie subliniat - necesită ajutor medical urgent, de specialitate. Cele mai periculoase sunt disecţia de aortă şi ruptura aortei.

Disecţia de aortă constă în formarea unei fisuri pe peretele interior al vasului, care permite scurgerea de sânge între stratul intern şi cel mijlociu al peretelui, cu separarea celor două straturi. Se manifestă prin durere intensă, profundă, persistentă, dispnee, pierderea cunoştinţei şi diferite manifestări în funcţie de blocarea punctelor de emergenţă a arterelor diferitelor organe, pe măsură ce disecţia se întinde.

Ruptura anevrismului se caracterizează prin durere bruscă, foarte intensă, localizată în torace, abdomen sau în spate, cu ameţeală, scăderea tensiunii arteriale, creşterea frecvenţei cardiace, dispnee şi pierderea cunoştinţei. În ambele cazuri, prezentarea la medic nu trebuie tergiversată, viaţa bolnavului depinzând de promptitudinea primului ajutor într-un serviciu de urgenţă.

O altă complicaţie a anevrismului aortic este riscul crescut de tromboză. Peretele afectat e sediul unui astfel de proces, de aici putându-se desprinde mici trombi, ce intră în circulaţie şi care pot produce obstrucţii la nivelul arterelor diferitelor organe: creier, cord, plămâni, ficat, rinichi, la nivelul membrelor inferioare şi superioare, cu manifestări specifice.

ÎNTÂMPLĂTOR
Diagnosticul este pus de foarte multe ori întâmplător, în urma unor investigaţii de rutină (examen fizic, radiografie toracică sau ecografie abdominală). Deşi ecografia este o foarte bună metodă de depistare şi de supraveghere în timp a anevrismului, de multe ori, pentru a determina dimensiunile şi extensia acestuia se impun şi alte investigaţii imagistice (tomografie computerizată sau rezonanţă magnetică nucleară cu sau fără angiografie) sau angiografie clasică, ecocardiografie (mai ales cea transesofagiană mult mai sensibilă), precum şi un examen de specialitate la un cardiolog şi un chirurg specializat în chirurgie vasculară.

TRATAMENTUL
Tratamentul depinde de mărimea, localizarea, ritmul de creştere, dar şi de vârsta, şi încărcătura morbidă a pacientului. Scopul primordial este de a împiedica ruperea anevrismului, care, fără o intervenţie urgentă, este fatală. Uneori chiar tratat se însoţeşte de o mortalitate destul de ridicată. De aceea, este important ca anevrismul să fie supravegheat şi operat la momentul oportun. Dacă anevrismul este mic, sub 4 cm, şi nu are simptome, el trebuie supravegheat prin ecografii la 6-12 luni.

Anevrismele mari, peste 5,5 cm (chiar mai mici la femei), sau cele care cresc rapid, peste 0,5 cm în 6 luni, au indicaţie chirurgicală fermă. Aceasta include extirparea zonei şi înlocuirea fragmentului afectat cu un tub sintetic. Metodele mai moderne, minim invazive, presupun o abordare endovasculară, cu inserarea printr-un cateter în membrul inferior a unui stent, care este ghidat spre zona lezată, unde, odată ajuns, va întări peretele aortic. Alte indicaţii chirurgicale sunt în cazul durerilor cronice intense şi al complicaţiilor tromboembolice grave.

PREVENŢIE
Nu se cunosc metode specifice de prevenire a anevrismului aortic. Dar iată câteva reguli care ne ajută să prevenim acest necaz:
n) Menţinerea la valori normale a tensiunii arteriale, prin dietă şi medicaţie. n Păstrarea în limite fiziologice a colesterolului şi lipidelor sangvine.
n) Renunţarea la fumat. n Dietă sănătoasă, cu un conţinut redus de colesterol şi de grăsimi saturate. n Exerciţii fizice minim o jumătate de oră pe zi. Toate au un efect protector.
Citeşte mai multe despre:   medicul de familie,   anevrism,   aorta

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Primul copil s-ar putea naște în spațiu până în 2031

Primul copil s-ar putea naște în spațiu până în 2031
Prima naştere în spaţiu ar putea avea loc în următorii 12 ani, a declarat un specialist în cadrul primului congres pentru spaţiu şi ştiinţă al Asgardiei, desfăşurat în Darmstadt,...

Cele mai utilizate terapii complementare şi efectele lor

Cele mai utilizate terapii complementare şi efectele lor
Galerie Foto Recentele descoperiri și studii clinice au arătat că nu se pot separa afecțiunile fizice de cele emoționale. Motiv pentru care și doctorii au început să recomande tratamente alternative, în completarea celor...

Medicover România va avea un nou director general

Medicover România va avea un nou director general
Radu Gorduza Lupu a fost numit director general al Medicover România, poziţie pe care o va ocupa începând cu data de 18 noiembrie 2019, informează compania. Adrian Peake, cel care a ocupat funcţia de director...

Miastenia autoimună gravis – principalele simptome

Miastenia autoimună gravis – principalele simptome
Miastenia este o boală autoimună cronică și care duce la oboseală mare și la scăderea tonusului muscular. Dar ce este miastenia autoimună gravis? Care sunt simptomele? Ce este Miastenia autoimună...

Durerea sub axilă – care sunt principalele cauze și cum trebuie să o tratăm

Durerea sub axilă – care sunt principalele cauze și cum trebuie să o tratăm
Durerea sub axilă are multiple cauze. Pot fi legate de o infecție locală, de un chist sau de un ganglion mărit. În ultimul caz, este necesar să se facă și investigațiile necesare pentru a se vedea dacă e sau nu...

Cancerul de sân – riscurile cresc și cu 126%! Află când și de ce!

Cancerul de sân – riscurile cresc și cu 126%! Află când și de ce!
Cancerul de sân – riscurile cresc și cu 126%! Află când și de ce! Știam deja că tratamentele hormonale pentru simptomele menopauzei, cunoscute sub numele de THMs, cresc riscul de a avea cancer la sân....

Bufeurile la menopauză – 3 sfaturi ca să scapi de ele

Bufeurile la menopauză – 3 sfaturi ca să scapi de ele
Bufeurile la menopauză – 3 sfaturi ca să scapi de ele. La menopauză, 8 din 10 femei se confruntă cu bufeurile. Ca răspuns la aceste inconveniente, există tratamente hormonale (THS / THM). Dar nu numai! Iată...

Talpa este o hartă a organismului, în care sunt reprezentate organele

Talpa este o hartă a organismului, în care sunt reprezentate organele
Reflexoterapia se practică de peste 5.000 de ani în China şi Egipt. Reflexoterapia îşi propune deblocarea energiilor şi eliminarea toxinelor acumulate în organism de mult timp.   Reflexoterapia...

Analizarea mersului ajută la evaluarea calității somnului

Analizarea mersului ajută la evaluarea calității somnului
Monitorizarea modului în care oamenii merg poate contribui la evaluarea calităţii somnului lor, cu ajutorul algoritmilor specifici învăţării automate, conform concluziei unei echipe de cercetători din China, publ...

Aceasta este băutura care are un efect mai puternic decât paracetamolul. Nici n-ai să crezi ce simplu este!

Aceasta este băutura care are un efect mai puternic decât paracetamolul. Nici n-ai să crezi ce simplu este!
Această băutură este modalitatea perfectă de a vă relaxa la sfârșitul unei zile aglomerate. Insă, consumul unei cantități mari zilnic a fost asociat cu probleme de ficat și inimă și chiar cu unele tipuri de...

„A crăpat inima-n el”... Ce este, de fapt, un infarct miocardic?

„A crăpat inima-n el”... Ce este, de fapt, un infarct miocardic?
Trecerea unei ambulanţe anunță transportul un pacient, adesea în pericol de a-şi pierde viaţa. Numeroase cazuri ajung în clinici cu bolnavi care au suferit un infarct şi fiecare minut contează nu doar...

Arteriopatia cronică obliterantă – cauze, simptome și tratament

Arteriopatia cronică obliterantă – cauze, simptome și tratament
Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare este o boală a sistemului circulator, prin care datorită îngustării arterelor scade fluxul sanguin în membrele inferioare. Simptomul principal este durerea...

Cum îngrijim copiii afectați de răceală sau gripă?

Cum îngrijim copiii afectați de răceală sau gripă?
Departamentul pentru Situații de Urgență le reamintește părinților și bunicilor că cei mai expuși îmbolnăvirii în sezoul virozelor respiratorii sunt copiii. În acest sens au fost oferite câteva...

Vrei să ai o inimă sănătoasă? Ce să faci cu colesterolul?

Vrei să ai o inimă sănătoasă? Ce să faci cu colesterolul?
Colesterolul este o grăsime. Una specială pentru noi, oamenii. Din această cauză, natura a creat mecanisme să o producem, în cazul în care nu o găsim în alimentație. Colesterolul intră în compoziția mem...

Ce faci ca să nu ai un copil supraponderal

Ce faci ca să nu ai un copil supraponderal
Numărul copiilor din România cu greutate peste normal continuă să crească. Trebuie să-ţi obişnuieşti odorul de mic să respecte câteva principii de alimentaţie şi să facă efort...
Serviciul de email marketing furnizat de