Antiinflamatoarele, medicamente care se înghit doar cu reţeta medicului

Este iarna, anotimpul infectiilor respiratorii, cu toate simptomele lor neplacute. Avem nevoie mai mult ca oricand de un medicament care sa scada febra si durerile. Avem nevoie deci de un medicament antiinflamator! Alegem unul care se vinde fara prescriptie sau despre care se spune ca are cel mai puternic efect sau pur si simplu unul pe care l-a folosit cineva cunoscut? Daca sunt atat de comune si larg accesibile mai este nevoie sa discutam cu medicul inainte de a recurge la ele?

Antiinflamatoarele se impart in doua mari categorii: nesteroidiene si steroidiene (acestea au un efect antiinflamator puternic, dar si importante reactii adverse, de aceea sunt folosite numai la recomandarea medicului, in afectiuni majore). Comparativ cu ele, antiinflamatoarele nonsteroidiene au fost considerate inofensive, folosite deseori abuziv, ajungand probabil cea mai folosita clasa de medicamente din lume. Cu timpul s-a constatat ca lucrurile nu stau chiar asa si ca banalele antiinflamatoare pot avea diverse reactii adverse, unele foarte grave, de aceea folosirea prelungita nu trebuie facuta fara o recomandare medicala.

Reduc febra, durerea si inflamatia
Antiinflamatoarele nonsteroidiene reduc febra, durerea si inflamatia. Ele sunt folosite in combaterea durerilor de intensitate mica si medie (cefalee, diverse nevralgii, dureri musculare si articulare, dismenoree, dureri postoperatorii etc), in scaderea febrei si reducerea inflamatiei (fiind utilizate in bolile reumatismale). Pot fi administrate pe cale orala (sub forma de tablete, capsule sau solutie), injectabil, sub forma de supozitor, rectal, sau crema ori gel care se poate aplica pe piele.

Exista mai multe grupe de astfel de medicamente, cu structura chimica diferita, care insa au un mecanism comun de actiune si anume reducerea sintezei de prostaglandine (substante produse abundent in cadrul reactiei inflamatorii, care contribuie la aparitia congestiei si edemului din inflamatii , precum si a durerii si febrei). Ele realizeaza asta prin inhibarea unei enzime numita ciclooxigenaza (COX). Exista insa doua forme ale acestei enzime, COX1 si COX2 care au rol diferit in organism. Astfel COX1 influenteaza desfasurarea unor procese fiziologice importante: protectia mucoasei gastrointestinale, activitatea rinichiului, a plachetelor sau trombocitelor (celule din sange cu rol in hemostaza, adica formarea cheagurilor de sange si oprirea sangerarii). COX2 actioneaza doar in cadrul raspunsului inflamator. Cele mai multe antiinflamatoare sunt neselective, adica inhiba actiunea ambelor tipuri de enzime, ceea ce explica efectele adverse care nu sunt deloc de neglijat. Exista si medicamente mai noi, care inhiba selectiv numai COX2 , care sunt lipsite de efectele adverse ale primelor, dar care prezinta efecte adverse cardiovasculare. Iata de ce antiinflamatoarele trebuie alese judicios, in functie de varsta, de factorii de risc si de patologia asociata, la indicatia medicului si folosite numai daca sunt absolut necesare.

Aspirina, ibuprofen, diclofenac...
Cele mai cunoscute tipuri de astfel de medicamente, care se gasesc in farmacii sub diferite denumiri, in functie de firma producatoare sunt: aspirina (acid acetil salicylic) si derivatii sai, produsii care contin acetaminophen (de tipul paracetamolului), derivatii de aminofenazona (cel mai cunoscut fiind fenilbutazona), indometacina si analogii sai, ibuprofenul, naproxenul si diclofenacul, piroxicamul si produsele inrudite. Toate aceste produse sunt inhibitori neselectivi al COX. Cele care inhiba selectiv COX2 sunt denumite generic coxibi.

In ceea ce priveste inhibitorii neselectivi de COX, ei prezinta, pe langa efectul inflamator, si alte efecte, unele adverse, altele secundare. De exemplu, ele inhiba contractiile uterine, putand fi folosite astfel in dismenoree sau prevenirea nasterii premature. Tot din aceasta cauza nu se administreaza in apropierea termenului de nastere, pentru ca intarzie desfasurarea travaliului si afecteaza fatul prin inchiderea prematura a ciculatiei fetale). De asemenea, ele au efect antiagregant plachetar, crescand astfel timpul de sangerare si riscul de hemoragii (mai ales gastrointestinale). De aceea, respectivele medicamente ar trebui intrerupte inainte de interventii chirurgicale, chiar minore, cum sunt sunt cele stomatologice si in orice caz mentionate medicului chirurg si anestezist inainte de operatie. De asemenea, nu trebuie asociate cu medicamentele anticoagulante (cresc mult riscul de hemoragie). Tot pe acest efect se bazeaza folosirea pe scara larga a aspirinei (in doze mici, la indicatia medicului !), in profilaxia afectiunilor cardiovasculare, prin actiunea antiagreganta plachetara (de combatere a cheagurilor). Este insa singura situatie in care un antiinflamator (si numai in aceste doze !) poate fi administrat o perioada indelungata, fara a prezenta riscuri cardiovasculare, ci un beneficiu terapeutic. Nici un altfel de antiinflamator neselectiv nu este administrat in acest scop, desi in principiu au aceeasi actiune.

Atentie la doza!
In ceea ce priveste inhibitorii selectivi, ei nu prezinta efect antiagregant plachetar si din contra studiile indica un risc de tromboza asociata, de aceea nu sunt indicati persoanelor cu riscuri cardiace. Un alt efect advers al inhibitorilor neselectivi este inhibarea unor prostaglandine care au rol protector gastric, prin scaderea secretiei acide si cresterea celei de mucus. Din aceasta cauza acest grup de medicamente este contraindicat persoanelor cu ulcer sau cu antecedente [i se administreaza doar pe durata limitata, sub protectie de antiacide sau inhibitori de pompa protonica. In orice caz, consumul de alcool este interzis pe perioada tratamentului, deoarece creste riscul iritatiei gastrice si al hemoragiilor la acest nivel. La rinichi aceste medicamente pot determina fenomene de retentie a sodiului si apei, cu producerea de edeme si cresterea tensiunii arteriale, scaderea fluxului de sange renal cu afectarea functiei organului, de aceea sunt contraindicate persoanelor cu boli cronice renale sau cu insuficienta cardiaca.

In fine, ele mai pot agrava un astm bronsic (in special in cazul aspirinei). Folosirea prelungita a acestora poate afecta ficatul, de aceea in aceste conditii functia sa trebuie urmarita. De asemenea, este interzisa folosirea aspirinei la copii si tineri, indiferent de doza, deoarece in cazul virozelor tratate astfel exista riscul producerii sindromului Reye (o afectiune grava, potential fatala si cu riscul sechelelor neuropsihice in cazul supravietuitorilor). De aceea in cazul copiilor se prefera administrarea paracetamolului.

In concluzie, antiinflamatoarele nu sunt inofensive! Ele pot fi folosite ocazional, pentru scurte perioade de timp. In orice alte situatii este indicate recomandarea medicului!