Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sistemul sanitar românesc a pierdut 18.000 de medici – plecaţi, după aderarea la UE, să profeseze în Occident pe salarii de zece ori mai mari decât în ţară. În locul lor, dar mult mai puţini, în spitalele noastre vin medici străini. Majoritatea sunt din Republica Moldova, Siria, Iran, Ucraina şi Iordania, însă avem şi din Mongolia, Sri Lanka, Gabon sau Qatar.
Caz emblematic pentru situaţia actuală din Sănătate: luna trecută, la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de director medical al Spitalului Municipal din Huşi, post rămas vacant în urma demisiei medicului sirian Emad Wassouf, s-au înscris doar doi medici basarabeni. Unitatea medicală este condusă acum de unul dintre aceştia, dr. Taisia Deleanu.
În prezent, 1.097 de medici străini au drept de liberă practică în România, iar 985 dintre aceştia provin din statele non-UE, potrivit Colegiului Medicilor din România.
Soluţia vine de peste Prut
Cei mai mulţi medici străini acreditaţi să muncească în ţara noastră vin din Republica Moldova, mai exact 498. Valul de simpatie din partea românilor, condiţiile mai bune de lucru şi salariile duble faţă de cele din Moldova, dar şi comunicarea uşoară cu pacienţii au fost doar câteva dintre motivele pentru care au ales să vină aici. Cei mai mulţi muncesc în Bucureşti şi în nord/estul României şi, uneori, sunt singurii care mai vor posturile vacante din spitalele de provincie.
În ultimii ani însă, basarabenii au descoperit că, pentru ei, facultăţile de medicină din România reprezintă cel mai bun “paşaport” pentru UE. Odată cu rezidenţiatul şi obţinerea cetăţeniei, apar şi ofertele de job-uri bine plătite în Vest, la fel ca pentru medicii români.
Angajează cine poate
Pentru a trata pacienţii români, orice medic trebuie să primească autorizaţia de liberă practică din parte Colegiului Medicilor din România. Dacă, în cazul specialiştilor veniţi din statele UE procedura este simplă, aceştia având dreptul să muncească aici, medicii care au făcut studii în ţări din afara spaţiului Uniunii Europene sunt nevoiţi să-şi echivaleze studiile. “Aici există două situaţii. Pentru cei cu şcoli făcute în SUA, Israel, Australia şi Singapore se face după aceeaşi metodologie UE. Ceilalţi trebuie să-şi echivaleze diplomele. Studiile universitare sunt echivalate de Ministerul Educaţiei, în vreme ce echivalarea studiilor de specialitate, postuniversitare, intră în competenţa Ministerului Sănătăţii. Pentru a putea comunica cu pacienţii români, atunci când primesc dreptul la libera practică, aceşti specialişti din domeniul medical trebuie să dea şi un examen de limba română”, a explicat prof. dr. Vasile Astărăstoaie, fost preşedinte al Colegiului Medicilor din România.
Profesorul Astărăstoaie spune că la noi este dificil să se facă “recrutare organizată” a specialiştilor străini, atâta timp cât nu există o planificare în acest sens. De obicei, “nu sunt cunoscute locurile disponibile, iar fiecare spital îşi scoate posturile la concurs, atunci când primeşte aprobare”.
“Cei mai mulţi (medici străini n.n.) ajung să practice în România prin metoda cea mai simplă: se căsătoresc. Doar 2% dintre medicii străini nu au ascendent sau descendent în România”, mai spune prof. dr. Vasile Astărăstoaie.
Sirienii şcoliţi aici revin în România, alungaţi de război
Mohamed Kasmo a venit să facă Medicina în România, odată cu alte câteva sute de tineri studenţi sirieni. După terminarea studiilor, şi-ar fi dorit să se întoarcă în ţara natală, însă regimul politic din Siria şi situaţia delicată a unor rude de acasă i-au schimbat planurile şi destinul. „M-am căsătorit aici, am copii - i-am dat să înveţe în limba română, nu la şcoală arabă. E bine ca medic în România, dar trebuie să munceşti mai mult. Bani-s puţini, salariul puţin, trebuie să mergi şi la cabinet după orele de program, trebuie să alergi în stânga şi-n dreapta”, a spus, pentru Jurnalul Naţional, ginecologul sirian Mohamed Kasmo, medic primar la Maternitatea Giuleşti din Bucureşti. Aceasta este, pe scurt, povestea unuia dintre medicii sirieni care au găsit un loc vacant în sistemul de sănătate din România. Mulţi alţi co-naţionali de-ai săi s-au întors în ţara natală şi şi-au făcut un rost acolo. O parte dintre aceştia, însă, au decis să revină recent în România, alungaţi de războiul din Siria. Este şi cazul pediatrului Darwich Hussein, în vârstă de 48 de ani, care de mai bine de un an face gărzi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila.
Pare greu de crezut, dar unul dintre medicii veniţi în România este din Qatar, deşi în spitalele de stat de la noi salariul este de aproximativ 2.500 de lei. În emirat, în câteva zile, medicii pot câştiga şi 10.000 de euro pentru două-trei intervenţii chirurgicale.
Specialiştii din ţara noastră au cele mai mici salarii din UE, iar România ocupă penultimul loc în Indexul european al sistemelor medicale, statistică lansată la începutul acestui an, la Bruxelles. Corupţia, mortalitatea infantilă şi rezultatele slabe ale tratamentelor se numară printre “bilele negre” contorizate de autorii Indexului.
Job-uri pentru români, la un click distanţă
Pe de altă parte, românii sunt recrutaţi prin târgurile de job-uri organizate în marile centre universitare, dar şi pe Internet. Chiar în aceste zile, 20 de firme de recrutare oferă peste 600 de locuri de muncă în domeniul medical, la ediţia de vară a târgului virtual organizat de platforma “Cariere în Alb”(Careers In White). Medici specialişti, rezidenţi, asistente, dentişti, farmacişti şi kineto-terapeuţi sunt ademeniţi cu salarii atractive, condiţii bune de lucru, prime de instalare şi oportunităţi de promovare şi pot opta pentru ţări europene precum: Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Elveţia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Belgia, Germania şi Austria. Job-uri în sănătate sunt disponibile, de asemenea, şi în Orientul Mijlociu: Dubai, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite. În funcţie de specializare, nivel de experienţă şi ţara de destinaţie, un medic poate primi până la 150.000 de euro brut pe an, iar o asistentă până la 44.000 de euro brut anual.
Situaţie alarmantă în spitale
Exodul medicilor a devenit deja o “boală cronică” a sistemului de sănătate din România şi este resimţită tot mai acut de pacienţi. Din 2007 până acum, aproape 18.000 de medici au plecat să lucreze în străinătate. Doar anul trecut, 2.450 de medici au cerut certificat profesional pentru a aplica pentru un post în afara graniţelor, iar în primele trei luni ale acestui an au fost depuse alte 1.000 de cereri. Situaţia cea mai gravă este în spitale, unde au rămas doar 13.500 de medici, jumătate faţă de necesar, potrivit normativelor Ministerului Sănătăţii. În plus, studii sociologice recente arată că 70% din cei care dau admiterea la Medicină aleg această facultate cu gândul la posibilitatea găsirii unui loc de muncă în străinătate, după terminarea studiilor.
