Bărbatul, la medicul de familie!

Este un lucru stiut, majoritatea bar­ba­tilor acorda mai putina atentie propriei sanatati. Din fericire, altii s-au gandit la acest aspect si, astfel, din 2002 exista un eveniment anual, o Saptamana Internationala a Sa­na­ta­tii, care le este dedicata.

Pe toate meridianele si indiferent de intervalul de varsta studiat, bar­ba­tii au o durata medie a vietii cu cativa ani mai mica decat femeile, o rata de im­bol­navire si mortalitate mai ridicata privind primele zece cauze im­por­tante de deces: boli cardiovasculare, cancer, traumatisme, infectii, bron­ho­p­neumonie cronica obstructiva etc. Concura la asta anumite par­ti­cu­laritati genetice, metabolice, hormonale, inca insuficient elucidate, dar si factori comportamentali. Astfel, barbatii au in general un stil de via­ta mai dezordonat, sunt mai ex­pusi unor vicii ca fumatul, consumul de alcool, drogurile, precum si in­fec­ti­ilor transmise pe cale sexuala, re­zultat al unor legaturi in­tam­pla­toa­re. De asemenea, barbatii acorda o atentie mai mica igienei si alimenta­ti­ei sanatoase si se prezinta mai greu la medic pentru controalele periodi­ce, dar si in cazul aparitiei simpto­me­lor unor maladii.

De exemplu, la barbati, afectiunile car­diovasculare apar cu 10-15 ani mai devreme decat la femei, procesul de ateroscleroza fiind mai accelerat de­cat la acestea (la care se manifesta efec­tul protector al estrogenului) si dez­volta des forme mai grave de boa­la. In consecinta, ei sufera mai frec­vent de cardiopatie ischemica, hi­per­ten­siune arteriala, arteriopatii peri­fe­ri­ce, cu toate complicatiile lor de te­mut. Mai grav, deseori ei nici nu pre­zin­ta semne de boala cardiaca, un in­cident grav ca infarctul miocardic, ac­cidentul vascular cerebral sau moartea subita putand fi primul eve­ni­ment in acest sens. Unele dintre aceste neplaceri ar putea fi evitate insa daca reprezentantii sexului tare s-ar prezenta periodic la medicul de fa­milie si ar face investigatiile de rutina.

Afectiunile canceroase reprezinta a doua cauza de mortalitate mascu­lina, cele mai frecvente neoplazii in­tal­nite fiind cancerul colorectal, pul­monar, gastric, prostatic, dar si can­cerul de piele, pancreatic, le­u­cemiile si limfoamele.

Cateva investigatii sunt esentiale. Desigur, fiecare ar trebui sa se pre­zinte, chiar daca nu are simptome, la medicul de familie pentru controlul pe­ri­odic, efectuand si investigatiile pe care acesta le indica. Oricum, ten­si­unea arteriala ar trebui masurata cel putin o data pe an, incepand cu varsta de 18 ani. Colesterolemia ar trebuie determinata prima data in­ce­­pand cu varsta de 35 de ani si re­pe­ta­ta daca valorile sunt crescute sau la li­mita superioara. Apoi, coleste­ro­le­mia trebuie verificata o data la doi ani la varste intre 40 si 50 de ani si anual dupa aceasta varsta.

Glicemia ar trebui determinata cel putin o data la trei ani pana la 40 de ani, apoi o data la doi ani pana la 50 de ani si, anual, peste 50 de ani. O elec­trocardiograma – EKG (investigatie care inregistreaza activitatea electrica a inimii), ar trebui obligatoriu facuta la 40 ani, repetata dupa pa­tru ani si apoi o data la doi ani dupa im­pli­nirea varstei de 50 de ani (daca nu exista alte indicatii). De asemenea, la 40 de ani ar trebui facut un con­trol oftalmologic cu determinarea ten­siunii oculare (pentru a surprinde de­butul unui glaucom), repetat la cinci ani daca nu exista probleme.

Dupa implinirea varstei de 50 de ani este important sa se ia masuri pentru depistarea precoce a cancerului colorectal. Cel mai eficient exa­men ar fi o colonoscopie (repetata la zece ani) sau rectosigmoidoscopie (r­ep­e­tata la cinci ani), impreuna cu testul de sangerare oculta in scaun, care trebuie repetat anual. De asemenea, tot anual trebuie facut un tuseu rectal si determinarea PSA (antigen specific prostatic) in sange pentru depistarea cancerului de prostata.