Boala vitezei

In fiecare an, peste un milion de persoane işi pierd viaţa in accidente rutiere in intreaga lume. Dintre victime, 400.000 sunt tineri sub 25 de ani, conform datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Alte milioane de oameni sunt răniţi sau rămăn intr-un scaun cu rotile toată viaţa.

In fiecare an, peste un milion de persoane işi pierd viaţa in accidente rutiere in intreaga lume. Dintre victime, 400.000 sunt tineri sub 25 de ani, conform datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Alte milioane de oameni sunt răniţi sau rămăn intr-un scaun cu rotile toată viaţa. OMS consideră accidentele rutiere o problemă majoră de sănătate, motiv pentru care anul acesta a organizat, in premieră, o reuniune mondială dedicată securităţii rutiere. Cu acest prilej s-a atras atenţia asupra factorilor de risc: viteza excesivă, abuzul de alcool şi alte substanţe care afectează atenţia conducătorilor auto, oboseala, utilizarea telefonului mobil.

Stres, depresie, ingăndurare

Viteza excesivă este principalul factor de risc la volan. Tentaţia de a apăsa prea tare pedala de acceleraţie este deseori asociată cu starea de stres a conducătorului auto. Psihologii au constatat că persoanele care au trecut prin decesul cuiva drag sau printr-un divorţ prezintă un risc major de accident. Psihologul Ştefania Niţă de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie atrage atenţia că persoanele depresive suferă şi de boala vitezei. Acestea incearcă să ascundă starea de depresie şi să suplinească nemulţumirea profundă pe care o resimt conducănd cu mare viteză.

Starea emoţională işi pune amprenta asupra comportamentului la volan. S-a constatat că şoferii ingănduraţi sau cei preocupaţi cu diverse activităţi (vorbitul la telefon, reglarea radioului etc.) sunt victimele unui fenomen numit "orbire neintenţionată": obiectele dispar din cămpul vizual, in timp ce acul kilometrajului depăşeşte limita de viteză. Astfel, de la această lipsă de concentrare la volan pănă la accident nu mai este decăt un pas.

"Aşa cum unii sunt dependenţi de alcool, droguri sau tutun, alţii sunt dependenţi de viteză. Vitezomanii depind, evident, fără să recunoască, de senzaţiile tari pe care le procură conducerea in forţă", remarcă psihologul Ştefania Niţă. Sunt persoane impulsive, care se enervează rapid, iar la volan se cred stăpănii şoselelor. Mai ales dacă sunt posesorii unei maşini cu mulţi cai-putere.

Ce este in mintea unui vitezoman? "Conduc cu viteză ca să arăt căt de puternic sunt." "El se comportă aşa la volan din nevoia excesivă de a controla totul. Frica pe care o generează in răndul celorlalţi colegi de trafic este o formă de dominare. Vitezomanul este adesea o persoană autoritară, rigidă faţă de propria persoană, căt şi in relaţie cu ceilalţi. De la o astfel de persoană ne putem aştepta să ne controleze in geantă sau pur şi simplu să ne controleze viaţa", precizează specialistul nostru.

De ce persoane calme in viaţa de zi cu zi devin agresive la volan, chiar vulgare uneori?

Răspunde tot psihologul Ştefania Niţă: "Pentru că nu sunt persoane calme decăt in aparenţă. In viaţa de zi cu zi se autocenzurează, iar la volanul maşinii personale işi arată adevărata faţă. Astfel işi găsesc o scuză potrivită pentru a-şi exterioriza furia, tensiunea, conflictele interioare. Comportamentul agresiv este de obicei justificat prin formula «ceilalţi mă obligă să fiu aşa»".

Profilul conducătorului auto

Spune-mi cum conduci ca să-ţi spun cine eşti. Intr-adevăr, comportamentul la volan arată personalitatea fiecăruia. De aceea există diferenţe la volan in funcţie sex, vărstă şi profesie.

Bărbaţii, femeile, tinerii, angajaţii cu funcţii de conducere, muncitorii nu conduc in acelaşi fel. Jean Marc Bailet, poliţist şi doctor in psihologia conducătorului auto, este autorul unui studiu asupra comportamentului la volan intitulat "Volanul te innebuneşte".

Femeile, contrar ideilor preconcepute, conduc mai bine decăt bărbaţii. Ele au mai multă intuiţie la volan, sunt mai conştiente de pericolul accidentelor, fiind mai prudente decăt bărbaţii. Acest comportament prudent este asociat cu instinctul matern. Bărbaţii sunt mai siguri pe ei decăt femeile, au tendinţa de a-şi supraestima capacităţile şi de a subestima pericolul. Ei consideră maşina drept o prelungire a personalităţii, contrar femeilor, care nu văd in aceasta decăt un obiect util.

Potrivit specialistului francez, modul de a conduce este influenţat şi de profesie. Astfel, cei cu funcţii de conducere sunt vitezomani şi conduc ca şi cum ar fi presaţi de finalizarea unui proiect.

MUZICA. Celine Lemercier, cercetătoare in psihologie la Toulouse, a realizat un studiu referitor la efectele pe care le are muzica asupra conducătorilor auto. Rezultatele arată că ascultarea unei melodii ritmate favorizează comportamentul periculos la volan, pentru că atenţia şoferului este distrasă de muzică. "In schimb, ascultarea unei melodii liniştite determină, in mod inconştient, reducerea vitezei", explică Lemercier.

TERIBILISM. Tinerii conducători auto plătesc un greu tribut şoselelor. Boala vitezei este frecvent intălnită in răndul celor de 18-25 de ani, care din teribilism apasă la maximum pedala de acceleraţie. De vină sunt şi inconştienţa in faţa pericolului de accident, dar şi lipsa de experienţă in conducerea autovehiculelor.

IDEAL. Un bun conducător auto are intre 25 şi 35 de ani, are cel puţin cinci ani de experienţă in conducere şi efectuează peste 10.000 de kilometri anual. Capacitatea de concentrare a atenţiei atinge un nivel maxim pănă la 45 de ani, după care scade progresiv. De asemenea, problemele de vedere apar sau se accentuează o dată cu inaintarea in vărstă, iar timpul de reacţie se micşorează. Insă, atenţie, a fi un conducător auto experimentat poate indemna la asumarea

unor riscuri.

Viteza excesivă, alcoolul la volan, oboseala pot fi fatale şi in cazul celor care au permis de peste 20 de ani.

CAI-PUTERE. Cei care conduc maşini puternice au un sentiment de forţă transmis de sutele de cai-putere de sub capotă. Plăcerea de a solicita la maximum puterea maşinii duce la depăşirea limitei de viteză. Nu contează ceilalţi participanţi la trafic! Nu contează riscurile.