Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel mai frecvent, bursitele sunt produse de traumatisme, fie că este vorba de un traumatism major, notabil, fie că sunt mişcări repetitive, de uzură sau de o poziţie menţinută mult timp. Aşa sunt, de exemplu, mişcările de ridicare deasupra capului, grădinăritul, gătitul sau cusutul, statul îndelungat în genunchi sau pe scaun, statul sprijinit în coate, mersul pe bicicletă sau alergările pe distanţe mari.
Persoanele care suferă de unele boli cronice, cum ar fi poliartrita reumatoidă, osteoartrita, guta, afecţiuni tiroidiene, diabet zaharat sunt mai expuse la astfel de afecţiuni. Mai rar, bursitele, în special cele superficiale, se pot produce prin infecţie, cel mai des cu stafilococ.
Articulaţia respectivă devine dureroasă şi înţepenită, durerea crescând la solicitarea acesteia. Durerea este persistentă, putând dura zile şi săptămâni. Dacă este o bursită profundă, durerea rămâne, de obicei, singurul simptom. Dacă însă este o bursită superficială, articulaţia respectivă devine tumefiată, roşie, caldă. Uneori, poate apărea şi febra.
La nivelul genunchiului, există 11 astfel de burse, prin inflamaţia cărora pot rezulta diferite simptome. De exemplu, persoanele care stau mult în genunchi (gospodine care curăţă parchetul sau covoarele, grădinari, parchetari etc.) pot prezenta o zonă umflată, dureroasă, roşie, chiar deasupra patelei (genunchiului).
Durerea se exacerbează la îngenunchere, creşte de obicei la mers, dar, spre deosebire de afectarea articulaţiei propriu-zise, permite o mai bună mobilitate articulară. În alte cazuri, se observă o zonă dureroasă şi tumefiată sub genunchi, de multe ori apărută după sărituri repetate (de exemplu, după diferite activităţi sportive).
La femeile obeze, apare mai des o zonă tumefiată şi dureroasă în partea intero-inferioară a genunchiului, durerea crescând la urcatul şi coborâtul scărilor.
LA ŞOLD, LA UMĂR, LA COT
La nivelul şoldului există, de asemenea, mai multe burse a căror inflamaţie se însoţeşte de manifestări locale, reprezentând cea mai frecventă cauză a şoldului dureros. Uneori, zona dureroasă este situată în partea laterală, exterioară a şoldului, astfel că bolnavul nu poate sta sau dormi pe acea parte. Alteori, durerea se produce în zona inferioară, la şederea prelungită pe o suprafaţă dură (pe scaun sau după mersul pe bicicletă).
Durerea creşte la atingere şi deseori persoana în cauză încearcă să îşi ţină partea dureroasă ridicată când stă pe scaun. Alteori, durerea se localizează în zona pubiană sau iradiază spre coapsă.
Articulaţia umărului este deosebit de complexă, cuprinzând într-un spaţiu mic oase, muşchi, tendoane, burse. La unele persoane, acest spaţiu este anatomic mai mic decât normal, ceea ce îngreunează mişcările şi facilitează inflamaţia elementelor componente. Inflamaţia, eventual, şi micile traumatisme duc la o îngroşare suplimentară a componentelor articulare şi deci la o mai mare îngustare a spaţiului, cu suferinţa structurilor locale, astfel că, în final, se poate ajunge la deteriorarea articulaţiei şi afectarea muşchilor.
Bursitele de la nivelul umărului se produc după exerciţii sportive sau de altă natură, care presupun mişcări repetitive ca ridicarea de greutăţi sau activităţi cu braţele ridicate deasupra capului. Durerea e permanentă, dar se accentuează la mişcare şi noaptea. Astfel, de multe ori, bolnavul nu mai poate face acţiuni simple, de exemplu să îşi îmbrace haina, şi nu se mai poate odihni noaptea.
Bursita cotului este probabil cea mai frecventă formă de bursită şi apare după mişcări repetate de îndoire şi întindere a cotului (de exemplu, la zugravi sau la jucătorii de tenis) sau după traumatisme, cotul fiind în general o zonă destul de expusă.
Se observă ca o mică umflătură rotundă şi dureroasă în spatele articulaţiei. Durerea se intensifică la îndoirea cotului.
SĂCULEŢI CU FLUID
Complexitatea şi funcţionalitatea organismului uman, până în cele mai mici detalii, la nivel unitar sau molecular, nu încetează să ne surprindă. Să luăm un detaliu minor: bursele sunt mici saci cu fluid, situate în jurul articulaţiilor, fie între piele şi os, fie între os şi tendoane sau muşchi, cu rolul de a scădea frecarea şi de a facilita mişcarea. În organismul uman, există aproximativ 160 de burse, mai mari sau mai mici, situate în profunzime sau mai superficial, care în mod normal nu se pot palpa.
Bursitele sunt inflamaţiile burselor, produse prin diferite cauze şi mecanisme. Cel mai des sunt afectate bursele de la nivelul umărului, cotului, şoldului, dar şi de la nivelul genunchiului, călcâiului, degetului mare de la picior.
TERAPIE
Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice, dar şi a metodelor imagistice (radiografie, ecografie, uneori, dacă este o bursită profundă, rezonanţa magnetică nucleară) sau, la nevoie, aspiraţie şi analizarea lichidului din bursă. Tratamentul implică punerea în repaus sau imobilizarea articulaţiei, aplicarea de gheaţă local (pungi cu gheaţă învelite într-un prosop, menţinute câte 10-15 minute, de câteva ori pe zi), administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene.
În alte cazuri, medicul vă poate recomanda fizioterapie sau injecţii cu corticosteroizi în bursă. În cazul infecţiilor, se indică tratament cu antibiotice şi drenarea bursei.
LA CÂLCÂI
Bursita la nivelul călcâiului apare la tinerele care poartă tocuri, la atleţi sau la persoane a căror profesiune implică mersul pe distanţe lungi. Zona călcâiului este dureroasă, iar uneori se poate observa şi o mică arie de inflamaţie.
