x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cancerul de sân – viitorul poate fi roz!

0
Autor: Dr Dana Tinică 26 Oct 2010 - 00:00
Cancerul de sân – viitorul poate fi roz! /Thinkstock
Vezi galeria foto

Autoexaminarea sânilor ar trebui să intre în rutină chiar de la vârsta de 18-20 de ani, pentru ca femeia să se familiarizeze cu caracteristicile lor şi să sesizeze mai uşor orice modificare. Mamografia este o metodă simplă, nedureroasă şi accesibilă, care depistează tumoarea chiar cu doi ani înainte de a putea fi simţită la palpare şi care, aplicată consecvent, poate reduce semnificativ mortalitatea.



5987-134825-12_17_sante4.jpgÎn SUA, incidenţa cancerului de sân a scăzut cu 2% anual între 1999-2006, iar mortalitatea scade constant din 1991, graţie screeningului, progreselor terapeutice, dar şi focalizării sistematice a atenţiei publice asupra bolii. În România şi în întreaga Uniune Europeană, numărul femeilor care suferă de această cumplită maladie este în creştere. La noi, de la începutul acestei decade, s-au înregistrat peste 6.000 de noi cazuri de îmbolnăvire pe an. În SUA, unde înregistrarea bolnavelor se face foarte riguros de multă vreme, se aşteaptă ca, în 2010, să se înregistreze aproximativ 250.000 de noi cazuri, dintre care doar 50.000 în stadii incipiente. Concret, raportând la o durată a vieţii de 85 de ani, una din opt femei va face cancer de sân pe parcursul vieţii. Aproximativ două treimi dintre cazuri apar la vârste de peste 50 de ani, doar 7% debutând sub 40 de ani şi restul între 40 şi 50 de ani.

FACTORI DE RISC
În cursul procesului neoplazic, se produc anomalii celulare, care pot avea originea în canalele galactofore (carcinom ductal) sau în lobuli (carcinom lobular). Celulele se divid rapid, dând naştere la tumori. Acestea pot cuprinde, ulterior, ţesuturile din jur, extinzându-se şi spre ganglionii limfatici, ulterior putând invada (metastaza) alte organe (os, plămân, ficat, creier). Nu există cauze clare ce determină apariţia cancerului de sân. Sunt incriminaţi mai mulţi factori de risc. Totuşi, în 75% dintre cazuri aceştia nu pot fi evidentiaţi. Au fost identificate mai multe gene asociate cu cancerul de sân. Cele mai importante sunt BRCA1 şi BRCA2, care apar la 1/200 de femei şi care cresc riscul apariţiei cancerului mamar pe parcursul vieţii la 55%-85%.

Femeile care au rude de gradul întâi bolnave de cancer de sân (mama, sora, fiica) prezintă un risc de două-trei ori mai mare de a dezvolta acest cancer. Un risc considerabil mai mic există şi pentru cele care au rude mai îndepărtate bolnave de cancer (mătuşi, bunici, verişoare). Totuşi, dintre femeile cu cancer doar 5%-10% au rude bolnave şi trei sferturi din cele cu istoric familial nu fac cancer. Chiar în cazul bărbaţilor (la care acest tip de cancer este mult mai rar, dar totuşi prezent) existenţa unor rude apropiate de sex feminin bolnave creşte riscul de boală. În condiţiile în care cancerul s-a dezvoltat la unul din sâni, există un pericol de trei-patru ori mai mare de a apărea şi la celălalt.

Alţi factori ce pot fi incriminaţi sunt: înaintarea în vârstă, obezitatea, expunerea la radiaţii (de exemplu, radioterapie în copilărie sau tinereţe), cosumul excesiv de alcool şi fumatul. Expunerea estrogenică prelungită este, de asemenea, suspectată în patogenia cancerului, aici intrând menarha (prima menstruaţie) înainte de 12 ani, menopauza tardivă (după 55 de ani), ciclurile prea lungi sau prea scurte, primul copil născut târziu, după 35 de ani. Terapia de substituţie hormonală după menopauză stârneşte şi ea controverse.

Studii desfăşurate pe mai mulţi ani au arătat un risc semnificativ mai mare la femeile care urmează acest tratament, mai ales cel combinat (cu estrogen şi progesteron), care este folosit, de fapt, în majoritatea cazurilor. Se pare însă că terapia actuală, cu doze mult mai mici de hormoni, este mai sigură decât cea uzuală în trecut. Totuşi, nici chiar în lumina acestor consideraţii nu este indicată prelungirea acestui tratament (preferabil până la maximum 5 ani). Dacă se administrează numai estrogen, riscul de cancer de sân este mult mai mic, dar creşte în schimb cel de cancer endometrial. În ceea ce priveşte folosirea contraceptivelor orale se pare că acestea deţin un aport minor în geneza cancerului de sân. În plus, dacă se renunţă la folosirea acestora, după 10 ani, riscul practic dispare.

El este însă dublu la femeile în vârstă (peste 45 de ani) care folosesc contraceptivele orale. Alăptarea are un efect protector asupra apariţiei cancerului de sân şi, de asemenea, nu au fost demonstrate riscuri (deşi există semne de întrebare) asociate cu mastoza fibrochistică, întreruperile de sarcină, folosirea antiperspirantelor, implanturilor mamare, sutienelor cu balene.

SIMPTOME
Simptomele de cancer la sân includ: un nodul care persistă şi după ciclul menstrual, nedureros sau puţin dureros, dur, fără limite clare faţă de ţesuturile din jur, cu o mobilitate redusă. Alteori, se palpează o masă îngroşată sau dură. De asemenea, apar modificări de mărime, formă, contur ale sânului sau prezenţa unei adenopatii (mărire de volum a ganglionilor) la nivel axilar, deasupra sau sub claviculă. Pielea poate fi modificată, cu zone de retracţie sau de îngroşare, roşeaţă sau un aspect specific de „coajă de portocală". La nivel mame­lonar, se poate remarca: retracţia mamelonului, apariţia de ulceraţii, cruste, o secreţie clară ori sângerie.

În cazuri mai rare (2%-5%), cancerul poate avea un aspect inflamator, asemănător unei mastite, cu durere, tumefiere (mărire) notabilă, modificări de aspect ale pielii, apariţia de adenopatii, cu o evoluţie rapidă, în câteva săptămâni. În aceste cazuri, cancerul e confundat cu o infecţie şi tratat cu antibiotice, ceea ce întârzie precizarea diagnosticului şi abordarea terapeutică corectă. 1% dintre cancerele mamare se dezvoltă la bărbaţi. Factorii de risc sunt: vârsta peste 60-70 de ani, expunerea la radiaţii, existenţa unei ginecomastii (mărirea de volum a glandei mamare). Ginecomastia poate apărea în bolile hepatice cronice (în care nivelul de androgeni - hormoni mascu­lini - scade şi cel de estrogeni creşte), afecţiuni testiculare (testicul necoborât în scrot, orhita, adică inflamaţia testicu­lului, traumatisme locale), reacţii după unele tratamente medicale sau hormonale.

Manifestarea cea mai comună este apariţia unui nodul, dar din nefericire bărbaţii ignoră semnele clinice şi ajung la medic în stări mai avansate de boală. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul femeilor tinere, în jurul vârstei de 30 de ani, care se consideră în afara pericolului (având în vedere apariţia cu predilecţie a cancerului de sân după 50 de ani). Frecvent, fetele tinere ignoră un nodul la sân (sau chiar o secreţie mame­lonară) sau îl atribuie unei afecţiuni chistice, temporizând prezentarea la medic, deşi există un procent de astfel de neoplazii care apare şi înainte de vârsta de 40 de ani.




În plus, la aceste vârste diagnosticul se pune mai greu, chiar prin metode imagistice, deoarece sânii sunt mai denşi, iar pe de altă parte formele de cancer tind să fie mai agresive. Cancerul mamar este, de altfel, cea mai frecventă neoplazie întâlnită la femeia însărcinată, mai ales după vârsta de 30 de ani, afectând 1 din 1.000 de gravide. Şi în acest caz diagnosticul este întârziat din cauza modificărilor sânului induse de sarcină. Diagnosticul poate fi iniţiat după un examen clinic sau autopalparea sânilor, dar pentru precizie se apelează la mamografie.

TRATAMENTUL
Tratamentul este individualizat şi depinde de stadiul, mărimea tumorii, localizarea acesteia, rezultatele de laborator (grad de diferenţiere, receptori hormonali, modificări genetice), vârsta şi starea de sănătate a femeii. Se recurge la abordarea chirurgicală, radio- sau chimioterapie, tratament hormonal sau biologic, în diferite asocieri şi pe diferite durate. Din punct de vedere chirurgical, se poate face mastectomie (extirparea scanului) cu refacerea plastică a zonei sau excizia nodulului. De asemenea, tot chirurgical se intervine pentru extirparea ganglionilor afectaţi, tratarea durerii, îndepărtarea ovarelor (pentru eliminarea sursei estrogenice) sau eli­minarea metastazelor.

Radioterapia constă în folosirea de radiaţii X de intensitate mare, care pot fi aplicate extern sau prin plasarea de material radioactiv în organism. Radioterapia se poate indica după operaţie (pentru a preveni reapariţia celulelor canceroase), în locul intervenţiei chirurgicale (dacă aceasta nu este considerată oportună) sau în tratarea metastazelor. Deşi nedureroasă în sine, radioterapia poate produce roşeaţă, disconfort, uscăciunea pielii la locul aplicării, oboseală şi modificări ale celulelor din sânge (de aceea, hemoleucograma trebuie repetată periodic).

Chimioterapia foloseşte medicamente care distrug celulele canceroase şi opresc diviziunea lor. Se indică după intervenţia chirurgicală sau înainte de operaţie (pentru micşorarea tumorii) ori în tratarea metastazelor. Şi ea poate avea efecte adverse: inapetenţă, greaţă, vărsături, oboseală, slăbiciune, căderea părului, scăderea în greutate etc. Dacă se descoperă că tumoarea e hormonal dependentă, se poate recurge la terapia hormonală, care constă în administrarea de medicamente care blochează efectele estrogenice şi sinteza acestora. Terapia biologică constă în stimularea răspunsului imun al organismului pentru distrugerea celulelor canceroase şi blocarea acţiunii lor.

ÎN TOP
În toată lumea, octombrie este luna luptei împotriva cancerului de sân, prilej de informare şi conştientizare a pericolului, simptomelor şi metodelor de depistare precoce a acestei temute maladii. Într-adevăr, cancerul de sân se află pe primele locuri în ceea ce priveşte frecvenţa şi mortalitatea neoplazică la femei, în toate ţările. Vestea bună: există procedee eficiente de diagnosticare a acestor tumori, care, dacă sunt descoperite în stadiile incipiente, pot fi tratate cu succes, obţinându-se vindecarea în 90% dintre cazuri. Chiar în stadiile avansate se poate asigura supravieţuirea peste 5 ani în 70% dintre cazuri, iar în jumătate dintre acestea chiar peste 10 ani.

ANATOMIE
Sânul este alcătuit din 15-20 de lobi cu forma piramidală, cu vârful spre mamelon şi baza spre periferie. Aceştia sunt formaţi din mai mulţi lobuli, care au rolul de a secreta laptele. Fiecare lob este drenat de un conduct care se deschide la vârful mamelonului, fiind dispuşi în jurul acestuia ca spiţele unei roţi. Înainte de vărsare, conductul formează o dilataţie în care va sta laptele între supturi. Conductul se ramifică într-o reţea tubulară din ce în ce mai fină la nivelul lobului. În afară de aceste structuri, în sân mai există: ţesut grăsos, ligamente, vase de sânge şi limfă. Sânii au dimensiuni, forme şi poziţie diferite, nefiind nici măcar simetrici. Ei se găsesc sub influenţa hormonilor feminini - estrogenul şi progesteronul, dar şi a altor hormoni, cum ar fi cei hipofizari (de exemplu, prolactina şi oxitocina). Astfel, estrogenii influenţează dezvoltarea conductelor, iar progesteronul, dezvoltarea lobulilor secretori.

INVAZIV
Cele mai multe cancere se dezvoltă la nivelul conductelor mamare (circa 80%), urmate de cele de la nivelul lobulilor. În momentul în care cancerul depăşeşte locul de formare şi cuprinde structurile din jur se numeşte invaziv. El poate pătrunde şi în sistemul sanguin sau limfatic şi dă metastaze în organe la distanţă (os, plămân, ficat, creier etc.). Unele tumori canceroase prezintă la nivel celular receptori hormonali pentru estrogen sau progesteron. Asta înseamnă că sunt sensibile la acţiunea acestor hormoni, ceea ce are implicaţii terapeutice semnificative. De asemenea, tipologia celulară este foarte importantă. Unele tumori sunt formate din celule asemănă­toa­re cu cele normale, altele au o tipologie anormală şi sunt mai agresive.

CONCLUZII
Nu trebuie să disperaţi, deoarece nu orice formaţiune descoperită la palpare sau la mamografie este cancer! Totuşi, nu trebuie să o ignoraţi din diferite pretexte (lipsa de timp, vârsta prea tânară, ce pare inadecvată unui cancer, ideea că modificarea poate dispărea de la sine). Frica de boală nu trebuie să vă paralizeze. Practic, din totalul mamografiilor, numai în 2-3/1.000 se descoperă un cancer. 10% dintre femei pot prezenta interpretări care să necesite o mamografie suplimentară, dar de cele mai multe ori rezultatele sfârşesc prin a se dovedi normale. Doar 10% dintre aceste femei necesită o puncţie biosie şi doar la 20% dintre acestea rezultatele confirmă existenţa unui cancer! Chiar şi aşa este un risc pe care nu e recomandabil să vi-l asumaţi.


Sfatul medicului
Din păcate, apariţia cancerului de sân nu poate fi prevenită. Totuşi, există măsuri ce pot fi luate pentru depistarea lui timpurie şi optimizarea tratamentului. Măsurile de prevenire trebuie iniţiate de timpuriu, de la 20 de ani, chiar dacă se ştie că neoplasmul de sân apare la vârste mai înaintate. Este important ca femeile să fie informate şi să îşi evalueze factorii de risc. Tot atunci trebuie începută şi autoexami­narea sânilor (lunar, la 3-5 zile după menstruaţie).

Examinarea sânului de către un specialist (chirurg, ginecolog) trebuie făcută la 2-3 ani până la 40 de ani şi anual după aceasta vârstă. Fireşte, dacă se descoperă la autopalpare un nodul sau alte semne alarmante la nivelul sânului, prezen­tarea la medic trebuie să fie rapidă. Între 50 şi 74 de ani, mamografia trebuie făcută la 2 ani. Dacă există însă factori de risc, medicul poate indica demararea acestei exa­minări mai devreme sau repetarea ei anuală. Practicarea mamografiei nu trebuie să determine renunţarea la autoexaminarea lunară a sânului.
Citeşte mai multe despre:   medicul de familie

 



Mai multe titluri din categorie

Terapii de recuperare după stres şi efort

Terapii de recuperare după stres şi efort
Dacă simţi nevoia să te recuperezi după un efort prelungit, după activităţi solicitante sau după stres, orice spa oferă proceduri neinvazive, relaxante, extrem de plăcute. Toate ajută la detensionarea...

Menajaţi coloana cu implicarea muşchilor braţelor şi picioarelor

Menajaţi coloana cu implicarea muşchilor braţelor şi picioarelor
Coloana este subansamblul care a căpătat sarcini mult mai mari când omul s-a ridicat la verticală, la poziţia bipedă. Ea susţine greutatea corpului din jumătatea superioară, iar vertebrele sunt solicitate şi...

Amestecul de aur – elixirul cu proprietăţi antibiotice şi anticancerigene, pe care TREBUIE să îl încerci!

Amestecul de aur – elixirul cu proprietăţi antibiotice şi anticancerigene, pe care TREBUIE să îl încerci!
I se spune amestecul de aur datorită aspectului său care te duce cu gândul la metalul preţios, dar, mai ales pentru valoarea sa de necontestat dată de multiplele beneficii pe care le aduce sănătăţii. Reţeta...

Tratamente naturiste. Top 10 beneficii pentru sănătate ale lăptișorului de matcă

Tratamente naturiste. Top 10 beneficii pentru sănătate ale lăptișorului de matcă
Beneficiile pentru sanatate ale laptisorului de matca sunt extinse, iar cercetatori din intreaga lume studiaza inca acest compus ce pare a fi magic, intr-o incercare de a descoperi cum si de ce ajuta organismul. Iti...

Românii sunt printre cei mai mari consumatori de antibiotice din UE

Românii sunt printre cei mai mari consumatori de antibiotice din UE
Rezistenţa antimicrobiană reprezintă o deficienţă majoră a sistemului de sănătate românesc, a declarat Diana Păun, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, cu prilejul unui forum...

Explicaţiile psihologului: Cum învingem singurătatea de Ziua Îndrăgostiților?

Explicaţiile psihologului: Cum învingem singurătatea de Ziua Îndrăgostiților?
Valentine`s Day este o zi specială pentru unii, un motiv de depresie sau anxietate pentru alții; o zi, un obicei, un moment frumos, însă trecător ca orice zi sau clipă din viața noastră. Ce fac în astfel de...

Psiholog român dezvăluie: 4 metode de a rezista “efervescenței” de Ziua Îndrăgostiților

Psiholog român dezvăluie: 4 metode de a rezista “efervescenței” de Ziua Îndrăgostiților
Ne place sau nu, încercăm să rămânem indiferenți sau ne transformăm în cârcotași, Valentine’s Day se apropie și va fi, inevitabil, peste tot: feed-ul de Facebook, Instagram, vitrinele magazinelor, în...

Explicația psihologului: Ziua Îndrăgostiților poate ruina o relație

Explicația psihologului: Ziua Îndrăgostiților poate ruina o relație
Sfântul Valentin, chiar dacă este o sărbătoare împrumutată în cultura românească, a devenit neoficial Ziua Îndrăgostiților la români, devansând “autohtonul” Dragobete. Cu toate acestea, studiile arată...

Scapi de kilograme dacă mesteci cu răbdare

Scapi de kilograme dacă mesteci cu răbdare
Lupta cu kilogramele în plus este un veritabil război mondial şi, din păcate, nimeni nu a găsit rezolvarea pentru victorie. Mai toată lumea se pricepe la soluţia de a te debarasa de grăsimea ce atârnă greu,...

Psiholog român dezvăluie:​​​​​​​ Nu e egoism să ne iubim pe noi înșine!

Psiholog român dezvăluie:​​​​​​​ Nu e egoism să ne iubim pe noi înșine!
Totul a început când cineva ne-a spus că iubirea de sine este egoistă. Chiar dacă poate am argumentat împotriva acestui gând sau nu, el oricum şi-a găsit calea profundă către subconştientul...

Top 3 alimente pe care le poți mânca fără teama că te îngrași

Top 3 alimente pe care le poți mânca fără teama că te îngrași
Da, există și așa ceva, alimente pe care le puteți mânca fără niciun stres că vă îngrășați.  Sunt prima alegere atunci când simțiți nevoia unei mese neplanificate, când vă lăsați de fumat,...

Opinia psihologului: Viitorul nu există! Nu apucăm niciodată să îl trăim cu adevărat!

Opinia psihologului: Viitorul nu există! Nu apucăm niciodată să îl trăim cu adevărat!
Trecutul și viitorul sunt doar scenarii cărora le dăm viață în mintea noastră. Le punem pe repeat, revedem aceleași scene de un milion de ori, retrăim emoțiile și conversațiile până când avem senzația...

Dieta de detoxificare care te ajută să slăbeşti

Dieta de detoxificare care te ajută să slăbeşti
Specialiştii ne recomandă ca din când în când să mai dăm organismului o pauză de la mâncărurile grele şi să urmăm o cură de detoxificare. Dieta seamănă, pe alocuri, cu postul. Eliminăm lactatele, carnea...

Explicațiile psihologului: 6 din 10 oameni au mobil. Cât de nocive sunt acestea?

Explicațiile psihologului: 6 din 10 oameni au mobil. Cât de nocive sunt acestea?
Peste 61% dintre locuitorii planetei, adică 4,78 miliarde de persoane, dețin un telefon mobil, iar 45,12% (3,5 miliarde) au un smartphone, cu peste 1 miliard mai multe persoane decât în anul 2016, potrivit...

Ulcerul varicos, o complicaţie de temut a varicelor

Ulcerul varicos, o complicaţie de temut a varicelor
Curgerea sângelui prin arterele picioarelor se petrece prin pomparea acestuia de către inimă. Returul sângelui înapoi spre inimă şi plămâni se face prin vene, efectul de împingere are loc prin acţiunea...
Serviciul de email marketing furnizat de