Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alergiile alimentare fac parte din bagajul patologic al multora dintre noi, inca din primii ani de viata. Se apreciaza ca 10% din populatie este (sau a fost) alergica la un aliment, cel mai frecvent fiind vorba de ou, lapte, nuci, arahide, peste si animale marine etc. Alergiile digestive au la baza un raspuns imun al organismului, adica prezenta alimentului respectiv genereaza niveluri crescute de IgE, care la o viitoare expunere declanseaza o reactie, eliberand histamina si alti mediatori chimici, raspunzatori de simptomele alergice, unele digestive (greata, varsaturi, diaree, crampe abdominale), altele generale: eruptie pe piele (urticarie), umflarea fetei, buzelor, limbii, congestie nazala, tulburari respiratorii, mancarime sau furnicaturi la nivelul gurii, mai rar producandu-se o reactie majora, ce poate pune viata in pericol, si anume socul anafilactic.
Alergiile alimentare sunt frecvente, dar totusi nu atat de frecvente dupa cum se crede. Si asta pentru ca de multe ori ele pot fi confundate usor cu un alt fenomen la fel de des intalnit: intoleranta digestiva la un anumit aliment. In acest caz nu are loc o reactie imuna fata de un aliment, ci de regula organismul nu poate digera din anumite motive o substanta, ceea ce determina aparitia simptomelor respective: dureri abdominale, diaree, balonare, varsaturi. Spre deosebire de alergii, in care simptomele apar rapid dupa ingestia alimentului respectiv, chiar daca acesta este consumat in cantitati mici, in intoleranta digestiva bolnavul poate consuma anumite cantitati dintr-un aliment (acest lucru depinde de gradul deficientei, dar si de forma de preparare a alimentului), iar simptomele se instaleaza treptat, manifestarile digestive fiind predominante. Cele mai intalnite sunt intoleranta la lactoza sau la fructoza.
● In intoleranta la lactoza organismul prezinta un deficit de lactaza intestinala (enzima care digera lactoza din lapte). Acest deficit poate fi innascut (mai rar), poate aparea odata cu inaintarea in varsta sau survine in urma unor afectiuni sau interventii chirurgicale intestinale. Simptomele apar dupa o jumatate de ora - doua ore dupa masa si se manifesta prin diaree, greata, varsaturi, crampe abdominale, balonare, flatulenta.
● In intoleranta la fructoza exista un deficit al enzimelor implicate in metabolizarea fructozei (un glucid din fructe si miere, dar care face parte si din structura zaharului de masa, gasindu-se astfel in numeroase alimente). Este o afectiune genetica severa, identificata in primii ani de viata. Semnele digestive sunt prezente, dar ele sunt insotite de manifestari mai grave ca hipoglicemie (scaderea glucozei in sange), marirea in volum a ficatului, icter, tulburari de crestere si dezvoltare, convulsii. Atentie! Intoleranta la fructoza este o boala cu grave complicatii care este diagnosticata in primii ani de viata si ea nu trebuie confundata cu tulburari de absorbtie a fructozei, fenomen des intalnit si lipsit de gravitate, in care fructoza nu este absorbita in sange, trece in intestinul gros si produce balonare, flatulenta, crampe abdominale, diaree.
● Boala celiaca este o afectiune cu o frecventa in crestere (dupa unele studii se pare ca afecteaza in grade diferite 1% din populatia Europei si Americii de Nord). In acest caz exista o intoleranta la gluten, o proteina care se gaseste in cereale (grau, orz, secara). Glutenul declanseaza o reactie imuna (dar nu de tipul celei intalnite in alergii), care deterioreaza grav structura intestinului subtire, producand tulburari importante de absorbie. Boala poate fi descoperita in copilarie sau poate fi diagnosticata mult mai tarziu, la adult. Se manifesta prin balonare, diaree persistenta, varsaturi (mai ales la copii), scadere in greutate, oboseala, slabiciune. La acestea se adauga anemie, osteoporoza, eruptie tegumentara, tulburari neurologice, depresie, infertilitate (la femei si barbati).
