Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vine sezonul rece, vine şi gripa. Care dintre ele? Cea care vine în fiecare an. Dar şi gripa porcină, în topul articolelor de presă. De prima gripă ne protejăm cu un vaccin. De gripa porcină, tot cu un vaccin. Dar nici un vaccin nu-i gata.
Infecţia cu virusul A(H1N1) debutează cu simptome clasice: febră puternică (peste 38 grade Celsius), tuse, dureri în gât, scurgeri nazale, stare generală de oboseală. Dintre simptomele digestive amintim: greaţă, stare de vomă, mai frecvente la copii. Astmul, durerile de spate, dificultăţile de respiraţie, starea de confuzie sunt considerate complicaţii şi anunţă o formă gravă de gripă, ce impune consultarea rapidă a medicului.
Sunt şi cazuri când infecţia poate să treacă fără simptome, discret. Potrivit un studiu efectuat în Peru, în aproximativ 33% dintre cazuri gripa vine şi pleacă în mod tăcut.
Conform primelor analize ale OMS, care au pornit de la datele furnizate de autorităţile medicale din SUA şi Canada, femeile însărcinate şi copiii între 12 şi 17 ani ar reprezenta categoriile de persoane cele mai vulnerabile. Dacă în cazul femeii gravide lucrurile sunt clare în privinţa vulnerabilităţii, tinerii sunt consideraţi mai expuşi, deoarece ei nu au fost niciodată în contact cu virusul, şi la această vârstă reacţia faţă de virus este extrem de virulentă.
IZOLARE
Toată lumea se întreabă ce ne facem în cazul în care am venit în contact cu o persoană infectată. Specialiştii spun că, dacă bolnavul este o persoană apropiată, ar trebui să limităm cât mai mult contactul cu aceasta. Potrivit criteriilor Institutului Naţional de Supraveghere Sanitară din Franţa, contact apropiat înseamnă să ne plasăm la o distanţă sub un metru de bolnav. Dacă acesta ia antivirale, el nu mai prezintă pericol pentru cei din jur, cu condiţia să nu aibă complicaţii ale bolii. O persoană bolnavă de gripa A este contagioasă una-două zile înainte de apariţia primelor simptome şi rămâne contagioasă pe parcursul instalării bolii, adică aproximativ cinci zile.
CE FACEM DACĂ NE-AM CONTAMINAT?
Înainte de orice, consultaţi medicul de familie. Informaţii suplimentare găsiţi la adresele www.ms.ro; www.ispb.ro. La Institutul de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Bucureşti sunteţi primiţi în spaţii speciale şi să nu vă miraţi dacă personalul medical poartă măşti şi mănuşi. În Franţa, inclusiv pacienţii poartă măşti. Pacientul trebuie izolat - la domiciliu sau în spital, după caz. I se va prescrie tratament, adesea paracetamol, fiind suficient pentru formele moderate de boală. De asemenea, nu trebuie să neglijăm să ne hidratăm corespunzător.
TAMIFLU ŞI RELENZA
Antiviralele au ca scop reducerea duratei simptomelor şi a riscului de complicaţii. Dar antiviralele trebuie rezervate bolnavilor cu risc: respectiv femeilor însărcinate, persoanelor cu insuficienţă cardiacă, respiratorie sau renală, suferinzilor de diabet, de obezitate, pacienţilor imunodeprimaţi etc. Pentru restul persoanelor, potrivit OMS, cu o stare de sănătate normală, victime ale virusului H1N1, nu este necesară administrarea de antivirale.
Cu excepţia formelor severe sau a simptomelor care se agravează. Două antivirale (tamiflu sau oseltamivir, relenza sau zanamivir) sunt disponibile la ora actuală. Ele pot fi procurate cu reţetă medicală. Cele două antivirale nu distrug virusul, ci blochează enzima aflată la suprafaţa virusului, neuraminidaza. Ceea ce reduce mult din capacitatea virusului de a se înmulţi la nivelul celulelor, din intensitatea şi durata de manifestare a simptomelor.
Se recomandă mare atenţie la frecvenţa cu care sunt administrate antiviralele, pentru a nu creşte rezisteanţa virusului la aceste medicamente şi, în consecinţă, să le facă ineficiente. Deja au fost înregistrate primele cazuri de rezistenţă la tamiflu în Danemarca şi Japonia, cazuri soldate cu deces.
TREBUIE SĂ NE VACCINĂM?
Da. Mai ales dacă sunteţi: femeie însărcinată ori persoană suferindă de astm, de insuficienţă cardiacă sau respiratorie, cu sistem imunitar dezechilibrat, aveţi sub 18 ani sau sunteţi cadru medical. Potrivit unei strategii naţionale de vaccinare, acestea ar trebuie să fie principalele categorii de persoane care să fie vaccinate cu prioritate. Dar această strategie trebuie să fie compatibilă cu dozele de vaccin accesibile. De asemenea, este foarte important momentul când este disponibil vaccinul.
Deoarece, frecvent, el vine târziu, uneori foarte târziu, neştiind dacă nu au intervenit modificări ale virusului şi, astfel, vaccinul să-şi piardă capacitatea de a ne proteja. Despre acest vaccin nu se ştie ce efecte secundare are. În schimb, trebuie să ştim că nimeni nu e obligat să se vaccineze şi că doar un număr limitat de persoane vor beneficia de vaccin gratuit. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că "rezultatele studiilor realizate până acum sugerează că vaccinul pandemic este la fel de sigur ca şi vaccinurile împotriva gripei sezoniere, cu efecte secundare similare".
CANTGRIP
Vaccinul împotriva gripei porcine produs de Institutul Cantacuzino, numit Cantgrip, va fi autorizat de Agenţia Naţională a Medicamentului la 21 noiembrie. Potrivit Ministerului Sănătăţii, după 21 noiembrie începe campania de vaccinare a populaţiei cu risc. Cele cinci milioane de doze de vaccin pandemic pe care Institutul Cantacuzino are capacitatea să le producă vor fi finalizate la sfârşitul anului. Vaccinul Cantgrip va fi distribuit numai în reţea închisă, în cadrul campaniei de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii, campanie care va debuta în luna decembrie.
Gripa porcină a provocat 3.486 de decese de la apariţia virusului, în martie-aprilie. În total, numărul cazurilor de gripă porcină anunţat de OMS este de 296.471, însă cifra este mult mai mică decât numărul real de bolnavi, întrucât ţările puternic afectate de virusul gripal au renunţat la raportarea tuturor cazurilor. În România, numărul total al pacienţilor cu gripă porcină a trecut de 330.
