x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Hipertensiunea arterială secundară

0
Autor: Dr Dana Tinică 06 Apr 2010 - 00:00
Hipertensiunea arterială secundară /Thinkstock
Silenţioasă, răspândită, fatală... Hipertensiunea arterială rămâne una dintre cele mai periculoase maladii ale secolului, prin amploarea, evoluţia şi complicaţiile sale, în ciuda progreselor terapeutice şi, mai ales, a simplităţii extreme a modalităţii de depistare, printr-o banală măsurare.

 Complicaţiile sale, în special cele cardiovasculare, au dus practic la redefinirea termenului în ultimul deceniu: dacă în trecut o valoare tensională de 140 mm Hg era apreciată ca normală, în prezent, tensiunea arterială normală este de 120/80 mm Hg, valorile ideale fiind considerate chiar mai mici, la 115/75 mm Hg. Valorile 120-139 /80-89 mm Hg sunt înscrise la stadiul de prehipertensiune, iar de la 140/90 mm Hg începe hipertensiunea arterială, cu diferitele sale stadii.

S-a constatat că o treime dintre adulţii între 35 şi 64 de ani şi jumătate dintre cei peste 65 de ani, care au prehipertensiune, vor dezvolta hipertensiune arterială în următorii patru-cinci ani. Este adevărat că în acest fel numărul celor consideraţi hipertensivi a crescut, dar, cu toate acestea, clasificarea nu este doar formală. Persoanele cu prehipertensiune au un risc de două ori mai mare să dezvolte boli cardiovasculare (în special, teribilul infarct miocardic sau accidentul vascular cerebral) decât cele cu tensiunea arterială normală.

O dată ce tensiunea arterială depăşeşte 140/90 mm Hg, pericolul devine de patru ori mai mare. În imensa majoritate a îmbolnăvirilor este vorba despre o hipertensiune arterială esenţială, maladie în care, în ciuda cercetărilor, nu s-a putut demonstra o cauză evidentă, fiind incriminaţi factori genetici sau legaţi de modul de viaţă (dietă, activitate fizică, stres, obezitate etc.). Totuşi, în 5%-10% dintre cazurile de hipertensiune arterială (şi aproape 50% dintre cazurile descoperite sub vârsta de 40 de ani), etiologia este evidentă şi cel mai frecvent de sorginte renală, endocrină sau cardiovasculară. Este aşa-zisa hipertensiune arterială secundară.


BOLILE RINICHIULUI
Maladiile renale aduc cea mai mare cazuistică de hipertensiune arterială secundară. Creşterea tensiunii se produce, în esenţă, prin două mecanisme (uneori acestea fiind asociate): distrugerea nefronilor (unităţile funcţionale de filtrare ale rinichilor), cu diminuarea capacităţii funcţionale a acestora, urmată de retenţie de apă şi sodiu şi scăderea presiunii în arteriole, cu reducerea irigării rinichiului. În această situaţie, rinichiul reacţionează prin producerea unei substanţe numite renină, ce consecutiv determină eliberarea unor compuşi cu efect vasopresor, cel mai activ fiind angiotensina II.

Numeroase maladii renale se pot manifesta cu hipertensiune: nefropatiile glomerulare (produse prin inflamaţia glomerulului, formaţiune care realizează filtrarea renală, afecţiuni traduse, în principal, prin edeme şi hematurie), pielonefrita cronică (infecţie renală cro­nică, ducând la febră, greţuri, vărsături, dureri lombare), nefropatia diabetică, rinichi polichistic sau rinichi mic congenital, tuberculoză renală, tumori sau calculi renali etc.

Cele mai frecvente îmbolnăviri sunt însă cele generate de stenoza renală (o îngustare a arterei care irigă rinichiul) şi care poate reprezenta 1%-2% din totalul cazurilor de hipertensiune arterială. De obicei, e vorba despre un proces de ateroscleroză. Dar stenoza mai poate rezulta şi printr-o îngroşare a peretelui, cauzată de proliferarea ţesutului fibromuscular, situaţie întâlnită mai des la femeile sub 50 de ani. De obicei, este o stenoză unilaterală, dar în 25% dintre cazuri poate fi şi bilate­rală. În aceste circumstanţe, există leziuni de ateroscleroză şi pe aortă sau arterele membrelor inferioare (leziuni mai uşor de evidenţiat prin investigaţii paraclinice şi cu o simptomatologie mai clară). S-a constatat că 15%-25% dintre cei care au arteriopatie cronică obstructivă periferică prezintă concomitent şi stenoza arterei renale.


BOLILE ENDOCRINE

Maladiile endocrine se pot însoţi şi ele de hipertensiune arterială. Este vorba în primul rând despre afectarea glandei suprarenale, situate deasupra rinichiului. Aldosteronul este un hormon produs de aceasta, care stimulează absorbţia de sodiu şi apă şi eliminarea urinară de potasiu. În cazurile de hipera­ldosteronism, produse fie prin îngroşarea difuză a ţesutului glandular, fie prin existenţa unor formaţiuni tumorale, se produce hipertensiune arterială, cu creşterea sodiului şi scăderea potasiului în sânge. Sindromul Cushing este cauzat de o creştere a producţiei de cortizol (un alt hormon suprarenal) fie printr-o afectare la nivel glandular, fie printr-o tumoare hipofizară, ce stimulează producţia suprarenală, sau printr-o corticoterapie inadecvată.

În fine, feocromocitomul este o tumoare care secretă catecolamine (adrenalină şi noradrenalină), hormoni care au rol vasopresor, generând crize hipertensive pe un fond tensional normal sau crescut permanent. Afecţiunile tiroidiene, atât hipertiroidismul, cât şi hipotiroidismul, se însoţesc de hipertensiune. În hipertiroidism, este vorba despre stimularea activităţii cardiace, iar în hipotiroidism, probabil, de o scădere a eliberării de substanţe vasodilatatoare, pe fondul încetinirii globale a meta­bolismului. În hiperparatiroidism se produce o creştere a sintezei de parathormon, hormon cu rol în metabolismul fosfo-calcic, şi creşterea nivelului calcemiei.


ÎNGUSTAREA ARTEREI AORTE
Coarctaţia de aortă este o afecţiune determinată de îngustarea (de cele mai multe ori congenitală) a arterei aorte în partea sa superioară, tradusă prin creşterea tensiunii arteriale cu precădere în jumătatea superioară a corpului (braţe). În fine, unele medicamente - antiinflamatoare nesteroidiene, antidepresive, imunosupresoare sau decongestive - pot avea ca efect advers creşterea tensiunii arteriale.

Acest fenomen se întâlneşte şi la 5% dintre femeile care recurg pentru o perioadă mai lungă la contraceptive orale (în special cele cu vârsta peste 35 de ani, care folosesc aceste medicamente de peste cinci ani, care sunt obeze). Reacţia este mai rar întâlnită la femeile care iau contraceptive cu doze mici de estrogeni. Tensiunea arterială revine la normal după încetarea folosirii contraceptivelor, dar nu imediat, ci după mai multe săptămâni, uneori chiar câteva luni.

Apneea în timpul somnului (pauze respiratorii de 10-30 de secunde, produse de mai multe ori în timpul somnului), care apare la obezi sau persoane cu diferite obstrucţii la nivelul căilor aeriene, se poate însoţi de hipertensiune, probabil pentru că lipsa oxigenului alterează structura peretelui arterial sau produce modificări hormonale şi nervoase.


SIMPTOME
Simptomele hipertensiunii arteriale sunt extrem de vagi şi apar, de obicei, în fazele avansate de boală: cefalee, ameţeală, epistaxis (hemoragii nazale). În cazurile în care au fost depistate creşterile presionale, se suspicionează o hipertensiune arterială secundară dacă este vorba despre ascensiuni tensio­nale apărute brusc, cu valori tensionale mari, de obicei, atât sistolice, cât şi diastolice (ambele valori care descriu tensiunea arterială sunt mărite), frecvent peste 180/110 mm Hg.

Boala apare fie la o persoană tânără, cu vârsta până la 20 de ani, fie la o persoană de peste 50 de ani, care de multe ori nu au antecedente familiale de hipertensiune. Alteori, este vorba despre o hipertensiune care nu cedează la tratamente. Simptomele care însoţesc afecţiunea respectivă sunt, de asemenea, sugestive. Astfel, în sindromul Cushing apar: creştere în greutate, cu dezvoltarea ţesutului adipos mai ales la nivelul feţei, gâtului, toraco-abdominal, în timp ce membrele rămân subţiri, apariţia de striuri (vergeturi) roşii-violacee pe şolduri, fese, coapse, sâni, braţe, accentuarea pilozităţii şi tulburări menstruale. În hiperaldosteronism, apar astenie musculară, para­lizii tranzitorii, crampe musculare, furnicături ale membrelor, uneori poliurie şi polidipsie (sete exagerată).

În feocromocitom se produc brusc crize de hipertensiune arterială, cu tahicardie, palpitaţii, transpiraţii, cefalee, anxietate, între crize, tensiunea putând fi normală sau permanent crescută. Hiperparatiroidismul se manifestă cu: depresie, iritabilitate, greţuri, vărsături, dureri osoase, calculi urinari etc. În coarctaţia de aortă apar cefalee, dispnee, slăbiciune musculară, diminuarea pulsului la nivelul membrelor inferioare, care devin reci şi palide precum şi crampe musculare, uneori braţul stâng fiind mai puţin dezvoltat decât dreptul.


DIAGNOSTIC. Pentru precizarea diagnosticului de hiper­ten­siune arterială secundară sunt necesare complexe analize sang­vine şi urinare, pentru aprecierea funcţiei renale, dozări de electroliţi, hormoni, investigaţii ima­gistice (ecografie abdominală, pielografie, rezonanţă magnetică sau tomografie computerizată, angiografie, arteriografie renală, radiografie toracică etc.).


TERAPII. Tratamentul medical sau chirurgical este specific cauzei generatoare. La acesta se adaugă şi tratamentul antihipertensiv cu diuretice, betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, blocanţi ai canalelor de calciu sau blocante ai receptorilor de angiotensină, precum şi o dietă şi un stil de viaţă adecvat.


RISCURI.Termenul de hipertensiune arterială ,,secundară" nu o face mai puţin periculoasă sau mai simplu de tratat, ci se referă strict la circumstanţele patolo­gice generatoare. Hipertensiunea arterială secundară prezintă aceleaşi riscuri şi complicaţii ca şi hipertensiunea arterială esenţială.
Citeşte mai multe despre:   medicul de familie

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Circa 92% din cancerele provocate de HPV pot fi prevenite prin vaccinare

Circa 92% din cancerele provocate de HPV pot fi prevenite prin vaccinare
Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) ar putea preveni 92% din cancerele legate de acest agent patogen, după cum au anunțat autorităţile sanitare americane, pentru care lupta împotriva acestei...

Andreea Sava. Top 10 superalimente care nu ar trebui să lipsească din dieta nimănui

Andreea Sava. Top 10 superalimente care nu ar trebui să lipsească din dieta nimănui
Corpul are nevoie de anumiți nutrienți pentru a funcționa corespunzător. Iar, dacă mănânci multe dulciuri, produse procesate, ronțănele etc, are nevoie de și mai mulți pentru că aceste alimente “spală”...

Andreea Sava. 7 greșeli frecvente în stilul de viață care te fac să fii mereu obosit(ă)

Andreea Sava. 7 greșeli frecvente în stilul de viață care te fac să fii mereu obosit(ă)
Foarte des te simți epuizat(ă) și ai senzația că nu-ți ajunge energia pentru toate lucrurile pe care trebuie să le faci într-o zi? Dacă nu vorbim despre o cauză medicală, este foarte probabil ca problema să...

Andreea Sava. 6 ponturi pentru cei care nu pot ține cură de slăbire

Andreea Sava. 6 ponturi pentru cei care nu pot ține cură de slăbire
Treaba asta cu slăbitul nu este chiar simplă, știu. Nici aia cu schimbatul stilului de viață, chiar dacă vorbesc zilnic despre ea. Cred însă că există o speranță pentru toată lumea și că fiecare trebuie lu...

Litiaza renală – definiție, simptomatologie, prevenție

Litiaza renală – definiție, simptomatologie, prevenție
Litiaza renală ( sau pietrele la rinichi ) apare prin precipitarea unor săruri și minerale la nivelul căilor urinare, rezultând structuri dure, solide (calculi renali). Aspectul pietrelor la rinichi poate fi...

Astmul bronşic – diagnostic, simptome, tratament

Astmul bronşic – diagnostic, simptome, tratament
Astmul bronşic este o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată printr-o reactivitate crescută a arborelui traheobronşic la o multitudine de stimuli. Astmul bronşic este o boală episodică în care exacer...

Reconstrucția mamară cu implant, operație gratuită decontată de stat - Află tot ce trebuie să știi

Reconstrucția mamară cu implant, operație gratuită decontată de stat - Află tot ce trebuie să știi
Ministerul Sănătății a lansat în cadrul Programului Național de Oncologie Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare, fiind o mână de ajutor întinsă pentru femeile ce...

Dansul este binevenit în timpul ospeţelor

Dansul este binevenit în timpul ospeţelor
Modul cum mâncăm, ce punem în farfurie, când ne aşezăm la masă şi dacă se bat turcii la gura noastră sau mâncăm cumpătat ne pot influenţa starea de bine şi sănătatea. Mesele festive de Sărbători...

Ce am mâncat ieri. Nouă variantă de meniu complet pentru o zi

Ce am mâncat ieri. Nouă variantă de meniu complet pentru o zi
Sunt absolut disperată după fructe de mare și fructe de pădure. :)) Iar asta se vede cel mai bine când am o zi liberă, cum a fost ieri, și ies în oraș deci am la dispoziție orice alegere culinară. Meniul...

5 lucruri simple pe care oricine le poate face ca să se miște mai mult

5 lucruri simple pe care oricine le poate face ca să se miște mai mult
Vă spun foarte sincer, fac parte dintre persoanele leneșe. Prefer oricând să mă uit la un film, să ies în oraș sau doar să stau la o bârfă, decât să fac mișcare. Știu că nu e “cool” să spui asta....

Celebru hipnoterapeut dezvăluie: Cum ne eliberăm de Dependențe?

Celebru hipnoterapeut dezvăluie: Cum ne eliberăm de Dependențe?
Consumul și dependențele de alcool, droguri precum și alte dependențe de comportament, problemele sociale, de sănătate și comportamentale asociate, precum și preocuparea față de aceste fenomene constituie o per...

Tuberculoza la copii – tot ce trebuie să știm

Tuberculoza la copii – tot ce trebuie să știm
România are cea mai mare incidenţă de tuberculoză din Uniunea Europeană, de peste cinci ori faţă de media europeană, iar tuberculoza la copii este și ea în creștere. 20% dintre cazurile de tuberculoză din...

Cauzele emoționale ale afecțiunilor. 15 boli și cauzele lor

Cauzele emoționale ale afecțiunilor. 15 boli și cauzele lor
Cauzele emoționale ale afecțiunilor. Durerea a fost dintotdeauna un indicator că ceva nu este în ordine cu tine, dar ceea ce nu vor companiile farmaceutice ca tu să știi sunt cauzele emoționale pentru fiecare...

Intoleranță la lactoză – simptome, diganostic, tratament

Intoleranță la lactoză – simptome, diganostic, tratament
Rapoartele medicale susțin că, în România aproximativ 5% din copii se nasc cu intoleranță la lactoză și aproximativ 20% dintre adulți nu sunt genetic adaptați la consumul de lapte. Simptomele comune de...

Rezecțiile colo-rectale laparoscopice, în cancerul de colon sau rect

Rezecțiile colo-rectale laparoscopice, în cancerul de colon sau rect
Rezecţia colo-rectală reprezintă îndepărtarea unui segment al intestinului gros cu sau fără restabilirea continuităţii digestive. Pot fi rezecate segmente de lungime variabilă, operațiile purtând di...
Serviciul de email marketing furnizat de