Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Îşi mai aminteşte cineva toate neplăcerile pe care le suportam în urmă cu câteva luni din cauza temperaturilor excesive ale verii? Probabil acum ne-am dori câteva grade în plus în termometre. Şi asta pentru că, în loc să rămână anotimpul idilic, de tihnă, însufleţit de obiceiuri şi sărbători, iarna se transformă într-o perioadă dificilă, care impune măsuri speciale de îngrijire, devenind chiar periculoasă pentru unele persoane: copii, vârstnici, gravide, bolnavi cu afecţiuni cronice.
Temperaturile scăzute din timpul iernii produc anumite modificări în corpul nostru, care reacţionează prin mecanisme adaptative. Bolnavii cu afecţiuni cardio-vasculare trebuie să fie cu deosebire atenţi. Morbiditatea şi mortalitatea prin aceste maladii ating cote maxime în timpul iernii. Astfel, s-a observat că, la fiecare scădere a temperaturii cu un grad Celsius, riscul de infarct creşte cu 2%. Cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, hipertensiunea arterială se înmulţesc, se agravează sau se complică în această perioadă.
Frigul produce vasoconstricţie (micşorarea diametrului arterial), creşte vâscozitatea sângelui şi generează un proces inflamator în organism. Inima este forţată să depună un efort mai mare, confruntându-se cu o reducere a propriului aport de sânge prin arterele coronare. Şi bolnavii cu afecţiuni pulmonare sunt în pericol. Frigul determină bronhospasm (îngustarea reflexă a căilor respiratorii), îngroşarea secreţiilor din căile respiratorii, vasoconstricţie locală. La bolnavii cu BPOC (bronhopneumopatie obstructivăcronică) tusea şi dispneea se intensifică. De asemenea, frigul acţionează ca un factor declanşator al crizelor de astm bronşic. Toţi aceşti bolnavi trebuie să evite să inspire direct aerul rece şi trebuie să îşi administreze preventiv un bronhodilatator cu 20-30 de minute înainte de a ieşi din casă.
Frigul favorizează şi creşterea glicemiei, astfel încât bolnavii cu diabet zaharat trebuie să îşi monitorizeze atent aceste valori şi să facă ajustările terapeutice necesare. Cei care suferă de complicaţii, mai ales arteriopatie obstructivă si neuropatie, trebuie să îşi îngrijească atent picioarele, care nu trebuie să sufere din cauza frigului şi a umezelii. Bolnavii cu afecţiuni articulare prezintă dureri şi înţepenirea articulaţiilor şi se mobilizează mai greu. Atenţie mărită în cazul vârstnicilor, mai ales care suferă de osteoporoză, deoarece căderile pot avea efecte devastatoare asupra structurii lor fragile.
Iarna există tendinţa de a se aglomera rezolvarea tuturor treburilor gospodăreşti şi comisioanelor până la lăsarea serii. Organismul este expus astfel unor eforturi fizice mari, care pot precipita de exemplu o complicaţie cardiacă. De aceea dozaţi-vă bine efortul fizic şi după fiecare 15-30 de minute mergeţi în casa pentru o pauză. Reduceţi fumatul şi consumul de alcool care reprezintă factori suplimentari de risc. Asiguraţi în interior un microclimat plăcut, nu excesiv de cald, ferit de alergeni şi iritanţi. Hidrataţi-vă suficient.
Îmbrăcaţi-vă adecvat. Purtaţi întotdeauna căciulă şi fular (respiraţi prin el, evitând astfel aerul rece) şi mănuşi. Purtaţi o jachetă de mărime potrivită, căptuşită, impermeabilă, dar nu foarte grea. Bocancii trebuie să fie cu o jumătate de număr mai mare, ca să permită purtarea mai multor perechi de ciorapi lungi şi groşi. Talpa nu trebuie să alunece şi fireşte nu tebuie să lase să intre apă. Cu toate aceste precauţii bolnavii cu afecţiuni cronice şi vârstnicii trebuie să evite ieşirile când temperaturile sunt foarte scăzute sau când este vânt puternic.
