x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Îngrijiri postoperatorii

0
Autor: Dr Dana Chehne-Tinică 06 Ian 2009 - 00:00

O intervenţie chirurgicală este un eveniment major în viaţa bolnavului, precum şi a familiei acestuia. De cele mai multe ori, ideal, operaţiile sunt programate din timp, pentru ca pacientul să fie investigat minuţios şi atât el, cât şi aparţinătorii să fie informaţi în legătură cu natura intervenţiei, complicaţiile posibile, neplăcerile legate de anestezie şi actul chirurgical în sine, etapele procesului de reabilitare ce vor începe după intervenţie, precum  şi modul de comportare şi măsurile postoperatorii.




Înainte

Pacientul va face analize de sânge şi urină, diferite examene radiologice şi imagistice, un EKG completat eventual cu un consult cardiologic sau de altă specialitate, dacă e necesar, şi va prezenta medicului istoricul său medical complet, mai ales în ceea ce priveşte existenţa unor afecţiuni cronice (diabet zaharat, boli cardiovasculare sau pulmonare, boli hepatice sau renale, alergii, tulburări de coagulare), dar şi apariţia unor afecţiuni intercurente. Medicul îi va face câteva recomandări  înainte de operaţie: o anumită medicaţie, clismă, măsuri de igienă şi dezinfecţie locală, o alimentaţie uşoară, repaus digestiv cu 6-12 ore înainte de intervenţie etc.  Alteori, din nefericire, operaţia este efectuată intempestiv, de exemplu în cazul unei complicaţii sau traumatism. Astfel, bolnavul va fi mai vulnerabil şi nepregătit în ceea ce priveşte conduita postoperatorie.

La terapie intensivă                                      

În funcţie de natura şi complexitatea intervenţiei, modul de anestezie (generală, rahidiană, locală), vârsta bolnavului, patologia asociată, după operaţie acesta va fi transferat în secţia de terapie intensivă (unde va sta de regulă câteva ore sau zile) sau într-un salon special în secţia de chirurgie, unde va fi atent monitorizat în următoarele ore pentru că, din păcate, chiar dacă operaţia a decurs bine, bolnavul este încă expus unor complicaţii infecţioase, hemoragice, trombotice, pulmonare etc. În primele ore după intervenţie, pacientul operat va dormi, apoi treptat revenindu-şi din anestezie. În acest timp, reglarea sa termică este deficitară, astfel că trebuie învelit pentru a nu suferi de frig, eventual încălzit cu sticle de apă, cu grija însă de a nu provoca arsuri. Pacientul este aşezat culcat, fără pernă sau dacă e posibil în decubit lateral, o poziţie ce previne aspiraţia secreţiilor nazo-faringiene şi a vomei. În funcţie de specificul intervenţiei, medicul poate indica însă o anumită poziţie în pat. Oricum poziţia corpului  va fi schimbată la două ore, pentru a nu se produce escare (nişte plăgi atone) în punctele de presiune.

Agitaţie

Bolnavul se trezeşte treptat şi poate avea o perioadă de agitaţie sau apatie, dificultăţi de adaptare şi recunoaştere, fiind posibil să încerce să-şi părăsească patul sau să-şi smulgă pansamentul sau perfuzia, de aceea el trebuie urmărit şi liniştit. O problemă imediată este legată de combaterea durerii, simptom general după intervenţie, cu o doză adecvată de analgezice. Există niveluri individuale de percepţie a durerii, dar doze prea mari de medicamente pot genera complicaţii, în timp ce o durere vie, nestăpânită medicamentos poate duce la creşteri ale tensiunii arteriale, precipitarea unui infarct miocardic sau stare de şoc. Tot pentru combaterea durerii medicul poate indica o anumită poziţie a corpului sau membrelor, pungă de gheaţă sau comprese calde, masaj local etc.

Gaze, balonare...

Tranzitul intestinal se reia treptat. Iniţial, în primele 24 de ore, începe eliminarea de gaze, iar primul scaun apare în general după trei zile de la operaţie. Acumularea de gaze în abdomen produce balonare şi durere, de aceea constipaţia nu este un simptom neglijabil. Odată cu rehidratarea şi începerea alimentaţiei aceasta va dispărea. În caz contrar, medicul vă va indica unele măsuri igenico-dietetice simple: cantităţi adecvate de lichide, alimentaţie bogată în fibre provenite din fructe crude, uscate sau sub formă de sucuri şi compoturi, legume, pâine integrală ori cereale, în funcţie de toleranţa digestivă sau afecţiunea de care suferiţi.  Dacă aceste măsuri sunt fără efect, medicul vă poate prescrie, pentru o perioadă limitată, supozitoare, clismă sau laxative. În cazul anesteziei generale, bolnavul nu urinează în primele şase ore. Dacă micţiunea nu apare nici după 12 ore, medicul poate indica introducerea unui cateter urinar. În primele ore după intervenţie, din cauza anesteziei şi analgezicelor, bolnavul prezintă greţuri şi vărsături. De aceea, în primele ore, el nu trebuie să bea şi să mănânce nimic, doar i se pot şterge buzele cu un tifon sau burete umezit. Apoi i se poate administra apă sau ceai cu linguriţa (o înghiţitură la zece minute),  după aceea în cantităţi mai mari. La recomandarea medicului, în funcţie de natura afecţiunii, se începe şi realimentarea, iniţial cu hrană semisolidă, apoi solidă.

Până la vindecarea plăgii operatorii, bolnavul nu poate face baie sau duş. Iniţial, el va fi spălat parţial, cu un burete cu apă călduţă, apoi se va îngriji singur, protejând însă bine pansamentul.

Edem, înroşire, hemoragie...

Masajul spatelui, membrelor (cu respectarea zonei operatorii) este foarte eficient şi el poate începe din primele ore după intervenţie, favorizând circulaţia sângelui şi împiedicând formarea escarelor. Plaga operatorie va fi pansată zilnic, iniţial de către personalul medical, acasă putând fi curăţată de către bolnav sau un membru al familiei. Trebuie semnalate orice modificări la nivelul tăieturii: edem, înroşire, hemoragie, desprinderea marginilor plăgii, secreţie abundentă la nivelul tubului de dren sau o durere  locală intensă. Febra este frecventă şi nu este întotdeauna de natură patologică, putând fi dată de rezorbţia resturilor celulare. O febră persistentă, peste 38-39 de grade, poate fi însă expresia unei infecţii locale sau generale.

Atenţie!

În fine, dacă sunteţi la spital sau aţi fost externat, fiţi atenţi la anumite simptome: tulburări respiratorii însoţite de creşterea frecvenţei cardiace, care pot însemna apariţia unei tromboembolii pulmonare, edemul gambelor care înseamnă tromboza venelor profunde, apariţia de dureri precordiale puternice, care sugerează un infarct miocardic, tuse persistentă şi dispnee care semnifică apariţia unei pneumonii.

SFATURI.
În cazul anesteziei generale, intubarea produce o senzaţie de uscăciune sau durere în gât sau acumularea secreţiilor faringiene. De aceea, bolnavul trebuie încurajat să tuşească, protejându-şi însă plaga operatorie abdominală sau toracică, cu o pătură  ţinută apăsat. Exerciţiile respiratorii, constând din inspiraţii şi expiraţii adânci, sunt de asemenea importante atât pentru drenajul secreţiilor, cât şi pentru a asigura o ventilaţie pulmonară eficientă şi ele trebuie efectuate în general la două ore.

EXERCIŢII. Frecvente complicaţii postoperatorii apar din cauza imobilizării prelungite: tromboze, pneumonii, escare, tulburări de tranzit intestinal etc.  De aceea, dacă nu există contraindicaţii (în intervenţiile ortopedice sau pe cord, de exemplu), mobilizarea trebuie începută precoce. Chiar din primele ore este bine ca bolnavul să facă exerciţii de flexie şi extensie a gleznelor. După opt ore, el poate sta în general la marginea patului şi poate începe să meargă după 24 de ore de la intervenţie.

Citeşte mai multe despre:   bolnavul,   medicul de familie

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Serviciile medicale sunt prea scumpe pentru români

Serviciile medicale sunt prea scumpe pentru români
În Uniunea Europeană, 3,6% dintre persoanele de 16 ani şi peste au raportat în 2018 nevoi nesatisfăcute în domeniul examinării sau tratamentului medical, arată datele Oficiului European de Statistică...

Top 15 alimente ideale când vrei să slăbești

Top 15 alimente ideale când vrei să slăbești
Pentru că au proprietatea de a favoriza arderea grăsimilor. Nu, eliminarea grăsimilor din alimentație nu este soluția pentru a nu te îngrășa sau pentru a slăbi. O dietă fără grăsimi vă va afecta organismul...

Bolnavii cronici, „logodiţi” pe viaţă cu terapia prescrisă de medic

Bolnavii cronici, „logodiţi” pe viaţă cu terapia prescrisă de medic
Medicii dezavuează la unison automedicaţia. Unii află de la un vecin, de la un neam că le-a făcut bine un oarece tip de medicament şi atunci cel care a ascultat lauda se apucă, după propria iniţiativă, să ia...

Cât plastic ajunge în organismul nostru în fiecare săptămână

Cât plastic ajunge în organismul nostru în fiecare săptămână
Cinci grame de plastic ajung, săptămânal, în organismul fiecărui locuitor al planetei, în timp ce cantitatea de plastic aflată în oceane este estimată, în prezent, la circa 150 de milioane de tone. Din...

România, printre statele din UE cu cea mai mică rată de vaccinare împotriva gripei

România, printre statele din UE cu cea mai mică rată de vaccinare împotriva gripei
Cea mai scăzută rată de vaccinare împotriva gripei în rândul persoanelor de 65 de ani şi peste din Uniunea Europeană s-a înregistrat în 2017 în Estonia, Letonia, Slovenia, Slovacia, Lituania şi România,...

Hobby-uri care te ajută să slăbești

Hobby-uri care te ajută să slăbești
Și, mult mai important decât atât, te ajută să fii mai puțin sedentar(ă). Sedentarismul duce nu doar la îngrășare, e posibil să previi asta dacă nu mănânci mult sau ai un metabolism bun, dar stă la baza un...

Pericolele ascunse în pastilele împotriva răcelii și gripei

Pericolele ascunse în pastilele împotriva răcelii și gripei
Unele pastile de supt împotriva răcelii şi gripei conţin peste 10 aditivi alimentari de tip E, potrivit rezultatelor unui studiu publicat de asociaţia de protecţie a consumatorilor InfoCons. Organizația...

A fost inventată pastila contraceptivă care se ia o singură dată pe lună

A fost inventată pastila contraceptivă care se ia o singură dată pe lună
Cercetătorii testează o pilulă contraceptivă orală care se ia o dată pe lună și despre care spun că le-ar oferi femeilor mai multe opțiuni și control asupra fertilității. Odată înghițită,...

Zahărul, ascuns în alimente sub 60 de denumiri

Zahărul, ascuns în alimente sub 60 de denumiri
Zahărul se găseşte, în zilele noastre, în alimente despre care nici nu bănuiam că ar putea conţine acest produs. Este considerat de mulţi un fel de „drog”, pentru că dă dependenţă şi cu greu scăpăm...

Atenție la pateurile vegetale. Sunt pline de aditivi alimentari

Atenție la pateurile vegetale. Sunt pline de aditivi alimentari
Mai mult de jumătate din produsele tip pate vegetal/pastă vegetală au 7 aditivi sau chiar mai mulţi, potrivit unui studiu realizat de Infocons. Organizația precizează că a realizat un studiu comparativ cu...

Alarmant! Infertilitatea masculină, la cel mai înalt nivel în Europa Centrală și de Est!

Alarmant! Infertilitatea masculină, la cel mai înalt nivel în Europa Centrală și de Est!
Conform statisticilor medicale oficiale, la nivel global, 48,5 milioane de cupluri care au contact sexual neprotejat suferă de infertilitate, iar aceasta reprezintă un procent de aproximativ 15% din totalul...

Neuronii afectaţi de accidentul vascular cerebral trebuie „treziţi” rapid

Neuronii afectaţi de accidentul vascular cerebral trebuie „treziţi” rapid
Când se opreşte irigarea cu sânge a inimii şi a creierului, în infarct şi în accident vascular cerebral, se desfăşoară un sprint pentru a fi eficace acţiunea medicilor. Există însă o diferenţă de grad al...

A fost descoperit motivul care duce la creșterea riscului de suicid

A fost descoperit motivul care duce la creșterea riscului de suicid
Reţelele-cheie din creier care interacţionează şi conduc la creşterea riscului unei persoane de a se gândi la sinucidere sau de a avea o tentativă de suicid au fost identificate de o echipă internaţională...

Alimente permise și cele interzise seara. LISTE

Alimente permise și cele interzise seara. LISTE
Pentru a avea o siluetă frumoasă și o digestie fără probleme, deci și un metabolism care să vă ajute, este foarte important ce mâncați seara. Dacă aplicați principiul indicat de mine, cu 5 mese, 3 principale...

Speranța de viață în România, mult sub media UE

Speranța de viață în România, mult sub media UE
Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană şi, deşi a crescut din anul 2000, rămâne cu aproape şase ani sub media UE, potrivit raportului Comisiei Europene privind...
Serviciul de email marketing furnizat de