Musculatura fetei si a gatului

Componenta musculara a fetei este complexa si foarte importanta in miscarile ochilor, nasului, buzelor si urechilor. Tesut muscular se afla si pe bolta craniana, care are doi muschi importanti: occipitofrontalul si temporoparietalul. Acestia trag scalpul spre spate, cuteaza fruntea, ridica spranceana, facand posibile miscarile mimice. In zona ochilor se afla muschii orbiculari ai ochiului, care inchid si deschid pleoapele si muschiul corugator al sprancenei, care trage spranceana medial si in jos. In zona nasului se afla muschii nazali, al caror rol principal este in miscarile de comprimare si dilatare a narilor in timpul inspiratiei si expiratiei.

Muschii aduc zambetul

In regiunea gurii sunt concentrati cel mai mare numar de muschi din zona fetei: coborator al unghiului gurii, coborator al buzei inferioare, muschiul mentalis (care ridica barbia si impinge inainte buza inferioara), rizorius (trage in lateral comisura buzelor, conturand zambetul), zigomatul (trage in sus si in lateral coltul gurii), ridicatorul buzei superioare si al aripii nasului, ridicator al unghiului gurii, orbicularul gurii (inchide buzele si le protubereaza). Buccinatorul este situat in aceeasi zona si are un rol important in masticatie si mimica. Maseterul este si el implicat in masticatie. "Si urechea poate realiza cateva miscari, dar este nevoie de un control puternic pentru a pune in functiune muschii ce o inconjoara", ne spune profesor kinetoterapeut Florin Paunescu, de la Compartimentul de Fizioterapie si Recuperare Medicala al Spitalului Clinic de Ortopedie-Traumatologie si TBC Osteoarticular "Foisor". Acestia sunt auricularul anterior, superior si inferior, care trag urechea in sus, in jos sau spre spate. Un numar mare de muschi este cantonat si in regiunea gatului. Ei sunt structurati in cinci mari grupe. Muschii faringelui sunt constrictor si ridicator ai faringelui. Cei doi regleaza volumul de aer care vine pe aceasta cale. Muschii subhioidieni raspund de pozitia osului hioid din gat. Muschii corsetului cervical realizeaza miscarile capului si ale scapulei, iar ultima grupa, muschii posturali ai gatului, raspunde de pozitia gatului si a capului.

ALTI MUSCHI. In structura capului intra si alte categorii de muschi, precum cei extraoculari, care misca globul ocular si deschid partea de sus a pleoapei sau muschii urechii mijlocii, care coordoneaza miscarile oaselor urechii mijlocii. Maxilarul are si el o grupa de muschi numita masticatori, cu rol evident in masticatie. Muschii palatului moale (valului palatin) ridica si coboara aceasta parte anatomica si tot in cavitatea bucala se afla limba, care este in intregime un organ muscular.

STIRI

COMPLICATII. Femeile care sufera complicatii in timpul sarcinii sunt de doua ori mai predispuse la boli cardiovasculare precoce, arata un studiu realizat de Universitatea din Toronto (Canada). Problemele apar indeosebi la femeile care au o dezvoltare anormala a placentei. Coordonatorul echipei de cercetare, dr. Joel Ray, a sfatuit femeile sa-si verifice tensiunea la sase luni dupa nastere. Mai mult de un milion de femei au participat la studiu. Dintre acestea, 75.000 au avut diverse complicatii in timpul sarcinii, iar dupa nastere majoritatea a suferit probleme cardiovasculare. LONGEVITATE. Activitatea fizica mareste speranta de viata cu aproximativ 4 ani, in functie de periodicitatea cu care este efectuata. Aceasta este concluzia studiului condus de dr. Oscar Franco, de la Centrul Medical Erasmus din Rotterdam, Olanda, care a fost publicat in Archives of Internal Medicine. Rezultatele au aratat ca barbatii care fac exercitii fizice moderate prezinta, comparativ cu cei care nu fac sport, o speranta de viata mai mare cu un an si jumatate. Cei care fac mult sport traiesc mai mult cu 3,7 ani. Aceleasi concluzii s-au inregistrat si in cazul femeilor. FUMAT. Riscurile de deces prin boala cardiaca sau cancer exista si in cazul celor care fumeaza 1-4 tigari zilnic. Conform unui studiu norvegian, care a inclus mai mult de 43.000 de barbati si femei, cu varsta intre 35 si 49 de ani, cei care fumeaza intre una si patru tigari zilnic prezinta un risc triplu de deces prin maladie cardiaca fata de nefumatori. Si riscurile de cancer cresc la acesti fumatori: el este de trei ori mai mare la fumatori si se mareste de patru ori la fumatoare. CANCER. Anxietatea si depresia afecteaza numerosi pacienti suferind de cancer. O echipa de cercetatori greci, condusi de dr. Gregoris Iconomou de la Universitatea din Patras, recomanda ca in cazul acestor pacienti sa se acorde suport psihologic specializat. Efectele depresiei isi pun amprenta asupra calitatii vietii bolnavilor de cancer, motiv pentru care au nevoie de consiliere psihologica. GENETICA. Un grup de cercetatori din New Jersey (SUA) sustin ca au descoperit gena responsabila de instalarea fricii la om. Este vorba despre o gena care controleaza producerea unei proteine in creier si care determina reactiile asociate cu frica. "Acesta este un important pas inainte in domeniul invatarii si memoriei care va permite o mai buna intelegere a stresului posttraumatic, a fobiilor si a altor maladii de acest gen", a explicat Gleb Shumyatsky, de la Universitatea Rutgers din New Jersey.