Pubertatea precoce

Copilul meu creşte, dar parcă se dezvoltă sexual mult mai rapid. Ce se petrece cu el? Cum îl protejez de reacţiile celorlalţi copii de vârsta lui? La aceste întrebări oferă răspunsuri cititorilor Jurnalului de sănătate profesorul doctor Gheorghe Burnei, psihologul Ozana Ilie, ambii specialişti la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Marie Curie" din Bucureşti, şi medicul primar Monica Gheorghiu, endocrinolog la Institul de Endocrinologie "CI Parhon".

OASE MAI FRAGILE
Unul dintre simptomele pubertăţii precoce este creşterea rapidă în înălţime, existând riscul ca oasele să fie mai fragile, afirmă profesorul doctor Gheorghe Burnei. Specialistul ortoped avertizează că pubertatea precoce se manifestă prin modificări la nivelul sistemului osos. Aceste modificări sunt diferite, în funcţie de sex. În general, băieţii au o perioadă de creştere mai accentuată între 10 şi 14 ani. În cazul pubertăţii precoce, băieţii nu depăşesc înălţimea de 1,60 m. Înălţimea este legată şi de interferenţa dintre estrogeni, androgeni şi hormonul responsabil de modificarea sistemului osos.

Copiilor suspectaţi de pubertate precoce li se recomandă o osteodensitometrie şi un examen clinic. În general, băieţii suferă de osteopenie (osul este uşor afectat), şi nu de osteoporoză (afecţiune caracterizată prin pierderea progresivă a densităţii osoase). Osteopenia este însoţită de dureri: copiii nu pot dormi sau nu îşi desfăşoară activităţile zilnice la capacitate maximă din acest motiv. Prezenţa durerilor este, paradoxal, un lucru favorabil, deoarece, din cauza lor, copilul este dus la un consult medical. Profesorul Gheorghe Burnei afirmă că 30% din băieţii care au astfel de dureri au pubertate precoce. În urma tratamentelor desfăşurate în două etape, durerile dispar şi copiii îşi reiau viaţa normală.

Dar există pericolul ca, după ce dispar durerile, pacientul să nu se mai prezinte la medic pentru continuarea tratamentului. El se consideră sănătos după tratamentul iniţial şi nu mai merge la medic, nici măcar pentru osteodensitometrie (măsurarea densităţii osoase, care ar trebui efectuată la 6, 9 sau 12 luni). Profesorul Burnei avertizează că, dacă nu se efectuează osteodensitometriile la intervalele stabilite, creşte riscul de recidivă a durerilor. Mai mult, oasele unui copil cu pubertate precoce se fragilizează, se rup mai uşor şi nu mai cresc.

La fete, situaţia este uşor diferită, deoarece pubertatea precoce la nivel osos se caracterizează nu prin durere, ci prin osteoporoză (fragilizarea osului). De asemenea, spre deosebire de băieţi, unde consecinţele afecţiunii sunt destul de rare şi de reduse, fetele vor avea de suferit mai târziu, când rămân însărcinate. De aceea, anabolizanţii de sinteză, recomandaţi în tratamentul băieţilor, trebuie evitaţi în tratamentul fetelor, pentru că favorizează disfuncţii uterine. În consecinţă, în cazul fetelor, se insistă pe kinetoterapie. Dacă osteoporoza durează mai mult de un an, medicul poate opta pentru tratament medicamentos. Din cauza osteoporozei, fetele sunt mai expuse riscului de fracturi, raportul fiind de 4 la 1 faţă de băieţi. "Un traumatism minor, care băieţilor le provoacă o simplă vânătaie, la fete se poate solda direct cu o fractură", mai precizează profesorul doctor Gheorghe Burnei.

LA PSIHOLOG
"Este important ca, odată stabilită pubertatea precoce, copilul să beneficieze şi de un control psihologic", afirmă Ozana Ilie. Psihologul nostru spune că, "de multe ori, un puber precoce se comportă ca un adolescent. De aceea, puberul poate fi exclus din grupul de joacă de ceilalţi copii. Din această cauză, el se izolează şi reacţionează ciudat. Este important ca părinţii să fie informaţi şi pregătiţi pentru orice. De asemenea, deşi au vârste fragede, aceşti puberi îşi pot manifesta interesul pentru sex. Şi de la un act sexual la sarcină sau boli cu transmitere sexuală nu e decât un pas, pe care aceşti copii îl fac fără să îşi dea seama", avertizează psihologul Ozana Ilie.

Tot din punct de vedere psihologic, ei pot fi complexaţi, deoarece sunt diferiţi de ceilalţi copii de vârsta lor. "Cresc mai repede în înălţime, fetele au sâni deja formaţi, iar băieţilor le creşte păr pe faţă, în zona pubiană şi a axilelor. Fetiţele încep să îşi manifeste interesul pentru modul în care arată şi de relaţiile cu sexul opus. Din acest motiv, părinţii trebuie să fie foarte atenţi la persoanele din anturajul copiilor lor", avertizează psihologul Ozana Ilie.
O greşeală pe care o pot face unii adulţi este de a considera puberii mai maturi decât sunt. "În ciuda aparenţelor, puberii precoci sunt totuşi copii."

ATENŢIE!
Medicul endocrinolog Monica Gheorghiu avertizează că, din punct de vedere fiziolo-gic, puberii pot deveni părinţi. "O fetiţă de doar 8-9 ani, cu pubertate precoce, poate rămâne însărcinată. În acest caz, dezvoltarea acestei fetiţe este total compromisă, deoarece cantitatea mare de estrogen secretată în timpul sarcinii blochează creşterea".

CE POT FACE PĂRINŢII
● Comunicaţi permanent cu copilul şi nu aşteptaţi de la el mai mult decât de la alţi copii de vârsta lui.
● Explicaţi-i că noua arhitectură a corpului este firească, dar nu accentuaţi prea mult acest aspect.
● Protejaţi-l de comentariile răutăcioase ale tinerilor şi ale adulţilor din anturajul lui.
● Verificaţi, cu discreţie, care sunt amicii copilului, în aşa fel încât el să nu aibă senzaţia că este supravegheat.

IMPORTANT!
● Dacă o fetiţă suferă fracturi frecvente, trebuie consultat medicul, pentru a stabili dacă "de vină" este pubertatea precoce. Consultarea medicului este obligatorie chiar dacă nu sunt prezente celelalte simptome: sâni dezvoltaţi, menstruaţie sau pilozitate în zona pubiană.
● Pentru rezultate mulţumitoare, tratamentul pubertăţii precoce trebuie efectuat în echipă: medicul ortoped, medicul endocrinolog şi psihologul.
● Un diagnostic corect poate fi pus doar dacă puberul este consultat de acelaşi medic.
● Cazurile de pubertate precoce sunt de zece ori mai frecvente în cazul fetelor decât al băieţilor.
● Nu toate formele de pubertate evoluează! De aceea, primul lucru pe care îl fac medicii este să verifice dacă micuţul suferă de vreo formă de pubertate precoce care i-ar putea afecta dezvoltarea.