Simptome de vacanţă!

Sărbătorile de iarnă ar trebui să fie o perioadă de linişte, bucurie, meditaţie, petrecută alături de cei dragi. Din păcate, nu e întotdeauna aşa şi de multe ori vina ne aparţine. Sunt vinovate stresul fizic şi emoţional care debutează cu câteva săptămâni înaintea sărbătorilor, lipsa de cumpătare din această perioadă, abuzurile de multe feluri (pierderea orelor de somn, fumatul, excesul de alcool, alimentaţia dezechilibrată), dar şi neglijenţa cu care tratăm problemele de sănătate, orbiţi de alte preocupări. Ca rezultat, numeroase boli digestive, cardiovasculare, metabolice, alergice debutează sau se agravează în acest interval.

În cele mai simple cazuri, sunt neplăcutele kilograme în plus, simptome digestive uşoare, dar rebele sau oboseala persis­tentă. În alte situaţii, apar complicaţii grave, care necesită spitalizare (infarct, crize hipertensive, insuficienţă cardiacă, pancreatită acută, decompensarea diabetului zaharat etc.). Sau, din păcate, uneori, decese. Nu lăsaţi însă umbra acestor suferinţe să vă întunece Crăciunul!

Medicamente şi alcool
Trebuie spus că Sărbătorile de iarnă nu înseamnă o vacanţă de la indicaţiile medicului curant. Fiecare bolnav, indife­rent de afecţiunea de care suferă, de la o maladie cronică cardiovasculară, digestivă, respiratorie, renală  până la boli articulare, autoimune, psihice, are un anumit regim medical şi o anumită schemă terapeutică ce trebuie urmată strict. Indiferent de tentaţii, regimul alimentar trebuie menţinut, abuzurile evitate, consumul de alcool limitat şi perioa­dele de odihnă respectate. Medicamentele trebuie administrate zilnic, după orarul obişnuit, căci orice modificare sau oprire a medicaţiei fără avizul doctorului este periculoasă.

Cu toate acestea, de multe ori, din cauza oboselii, a călătoriilor iniţiate în această perioadă, a desfăşurării febrile a evenimentelor se ajunge, totuşi, la pierderea unor doze. Alteori, bolnavul consideră că acţionează raţional şi responsabil dacă îşi abandonează medicaţia în perioada în care consumă alcool. Este o atitudine periculoasă şi complet eronată, căci  lucrul cu adevărat responsabil este să se renunţe mai degrabă la alcool în favoarea medicamentelor.

Refluxul gastroesofagian
Există diferite simptome digestive care pot apărea în cursul acestei perioade. Ele pot fi amendate de multe ori prin ajustări ale dietei sau diferite medicamente: antiacide sau antisecretorii care neutra­lizează sau inhibă secreţia gastrică acidă, medicamente prokinetice care influenţează motilitatea gastro-intestinală sau diferite antispastice, laxative ori antidiareice. Dar aceste medicamente trebuie luate o perioadă limitată. Dacă simptomele persistă mai mult de 1-2 săptămâni sau se agravează în timp, consultaţi neapărat medicul de familie. Un astfel de exemplu este refluxul gastroesofagian.

El se produce prin trecerea conţinutului stomacului în esofag, cu iritarea mucoasei sensibile a acestuia. Se manifestă prin senzaţia de arsură dureroasă în mijlocul toracelui (retroste­rnal), care apare după mâncare, mai ales dacă bolnavul stă întins, în special după mese abundente, cu alimente greu dige­rabile (grăsimi, tocătură, creme, dulciuri) şi, de asemenea, după cafea, alcool, ciocolată, ceapă, mentă. În afară de durere, mai apar regurgitaţii acide, gust acru, hipersalivaţie, halenă (mirosul neplăcut al gurii). Atenţie, dacă simptomele persistă o perioadă mai îndelungată, şi după sărbători, este probabil o boală de reflux gastroesofagian, care trebuie obligatoriu investigată medical şi tratată, pentru evitarea complicaţiilor.

Indigestia
Indigestia este definită ca un ansamblu de simptome nespecifice, care trădează un disconfort abdominal: balonare, eructaţii, greaţă, durere în partea superioară a abdomenului (de la capătul sternului până la ombilic), manifestări extrem de răspândite (se apreciază că 20% din populaţie suferă mai mult sau mai puţin frecvent de indigestie, deşi numai o mică parte solicită ajutor medical în acest scop). Indigestia apare fie după abuzuri alimentare (mese copioase, cu multe grăsimi şi condimente), fie atunci când se mănâncă prea mult şi prea repede, mai ales dacă mesele sunt însoţite de alcool sau băuturi carbogazoase. Este prezentă însă şi în anumite afecţiuni digestive: gastrită, ulcer, pancreatită cro­nică, litiază biliară, fie că acestea sunt diagnosticate sau nu.

Pancreatita acută
Abuzul de alcool (fie că este vorba de consum frecvent, fie de un exces ocazio­nal, cum se întâmplă de sărbători) poate conduce la o afecţiune extrem de periculoasă, uneori mortală, şi anume pancreatita acută. Aceasta este inflamaţia pancreasului şi se manifestă prin durere
puternică în partea centrală a abdomenului. Durerea poate iradia în spate şi se agravează în timp scurt, însoţită de balonare, febră, vărsături, încetinirea tranzitului intestinal. Afecţiunea este severă şi prognosticul depinde de rapiditatea prezentării bolnavului la medic.

Aspirină, ibuprofen...
Din diferite motive, în perioada sărbătorilor, se apelează frecvent la antiinflamatoare nesteroidiene (de tip aspirină sau ibuprofen) pentru tratarea diferitelor dureri de cap sau dureri musculare, cauzate, în special, de stres, oboseală sau de eforturi impuse de această perioadă (fenomenul este mai întâlnit în rândul femeilor). Acest abuz de medicamente poate conduce, însă, la iritarea mucoasei gastrice, manifestată prin dureri în partea central-superioară a abdomenului. Folosiţi în locul acestora preparate cu acetaminophen şi dacă durerea persistă peste două săptămâni prezentaţi-vă la medic.

Constipaţie, gastroenterite
Regimul alimentar de sărbători este mai sărac în fibre, el fiind lipsit de obicei de sănătoasele fructe, legume, cereale. La aceasta se adaugă, uneori, lipsa exerciţiului fizic sau o hidratare insuficientă, condiţii care pot conduce la apariţia constipaţiei. Puteţi recurge în acest caz la laxative, dar numai o perioadă limitată. În fine, în această perioadă sunt frecvente şi  gastroenteritele, cauzate de numeroase virusuri sau de bacterii. Ele se produc fie după o masă luată în oraş, fie atunci când aveţi mult de muncă în bucătărie şi apar mici abateri de la igienă în manipularea alimentelor.

Gastroenteritele se manifestă prin crampe abdominale, diaree, vărsături, balonare, febră, simptome care apar după un timp (6 ore, până la 2-3 zile) de la consumul de alimente contaminate. Dacă luaţi masa afară, evitaţi localurile insalubre şi mâncărurile care nu vă inspiră încredere. Acasă, dezgheţaţi alimentele în frigider şi preparaţi mâncărurile la temperatura şi durata indicate. Nu lăsaţi alimentele preparate la temperatura camerei mai mult de două ore. Spălaţi-vă bine pe mâini înainte de prepararea hranei. Curăţati instrumentele folosite şi dezinfectaţi suprafeţele de lucru. Nu lăsaţi să interfere circuitul  alimentelor crude cu al celor preparate.

Urgenţele cardiovasculare
În perioada sărbătorilor, creşte foarte mult şi numărul urgenţelor cardiovasculare: infarct miocardic, pusee de hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, precipitarea unei insuficienţe cardiace, accident vascular cerebral. La acestea contribuie stresul, oboseala, dar mai ales abaterile de la dietă, excesul de alimentele bogate în grăsimi şi sare. Astfel, excesul de sare (în preparatele de sărbători: mezeluri, tocături, afumături, murături, conserve, brânzeturi, produse de patiserie etc.) determină o retenţie de apă şi creşte astfel efortul cardiac.

De asemenea, mesele copioase necesită o digestie laborioasă, prelungită şi, implicit, un flux sporit de sânge, ceea ce solicită inima şi, în acelaşi timp, o privează temporar de aportul sanguin obişnuit. Grăsimile alimentare cresc rapid (în câteva ore, zile) nivelul de colesterol şi trigliceride din sânge, cu periculoase consecinţe asupra pereţilor arteriali şi asupra stabilităţii plăcii ateromatoase. Alcoolul în exces are şi un important efect toxic la nivelul muşchiului cardiac, mai ales asupra atriilor (camerele superioare ale inimii), producând astfel fibrilaţia atrială, o tulburare de ritm cu frecvenţă mare, în care anomalia de contracţie a atriilor determină formarea de cheaguri de sânge, care se pot mobiliza şi bloca artere la distanţă.

Temporizarea
Din păcate, o problemă majoră este temporizarea prezentării bolnavului la medic („poate trece până dimineaţă” sau „să vedem după sărbători”), ceea ce întunecă prognosticul bolii. O altă
problemă este o posibilă confuzie, din păcate, destul de frecventă, a unui infarct cu o indigestie sau cu un reflux gastro-esofagian, deoarece există şi loca­lizări ale infarctului sau forme clinice care mimea­ză simptome digestive, uneori în lipsa durerii caracteristice. De aceea, dacă tulburările persistă, chiar dacă persoana respectivă nu a fost diagnosticată anterior cu o afecţiune cardiacă, este important să se prezinte într-un serviciu de urgenţă.

Sfaturi
Chiar pentru persoanele care nu sunt diagnosticate cu o anumită afecţiune cuvântul de ordine ar trebuie să fie temperanţa (cumpătare, moderaţie).
n) Sărbătorile ar trebui să fie apreciate ca un prilej de bucurie în primul rând spirituală, împărtăşită cu cei dragi, nu măsurată neapărat în abundenţa şi complexitatea meniului sau în tăria băuturilor. n) Evitaţi mai ales alimentele bogate în grăsimi sau glucide, care nu sunt benefice nici chiar unui om sănătos. n)Apelaţi la produse cât mai simple, mai puţin prelucrate, fără sosuri grase sau prăjeli, gătite în uleiuri vegetale de calitate. n) Este preferabilă carnea de pasăre sau peşte, apoi vită sau carne de porc slabă. n) Limitaţi tocătura şi mezelurile şi excludeţi produsele prea sărate şi bogate în aditivi alimentari. n) Asociaţi întotdeauna carnea cu salate de crudităţi şi garnitura de legume (fasole verde, morcovi, dovlecei, conopidă, broccoli, spanac) preferabil fierte în abur, orez sau cartofi natur. n) Limitaţi aperitivele şi nu uitaţi în schimb supele. n) Aveţi grijă dacă sunteţi în faţa unor alimente pe care nu le-aţi mai întâlnit şi pe care nu ştiţi cum le veţi tolera şi priviţi fără lăcomie produsele de patiserie şi dulciurile, care trebuie consumate întotdeauna cu moderaţie. n) Optaţi pentru porţii mai mici de alimente şi mâncaţi încet. n) Dacă sunteţi un gurmand repartizaţi totuşi judicios mâncarea în mai multe mese şi gustări pe parcursul zilei şi nu renunţaţi la micul dejun în favoarea unui prânz sau cine copioase. n) Dacă vă pregătiţi să mergeţi la o petrecere, luaţi înainte o mică gustare (un iaurt, câteva bucăţele de brânză, un fruct) pentru a preveni eventualele abuzuri. n) Consumaţi alcool cu moderaţie şi nu abuzaţi nici de sucuri sau băuturi carbogazoase, apa simplă, plată, trebuind a fi consumată în cantităţi suficiente, aproximativ 2 litri pe zi. n) Chiar dacă este frig, chiar dacă mesele copioase sunt urmate de o stare de somnolenţă şi inactivitate, nu neglijaţi exerciţiile fizice zilnice. Chiar plimbările, mersul pe jos  câte o jumătate de oră – o oră zilnic, mai ales după masă, sunt deosebit de benefice.

Diabet zaharat
Perioada sărbătorilor este deosebit de frustrantă pentru bolnavii cu diabet zaharat. Aceştia trebuie să dea dovadă de multă disciplină, să refuze abaterile alimentare şi consumul de alcool, să îşi controleze mai des glicemia şi să facă ajustările terapeutice necesare. De asemenea, ei trebuie să se odihnească suficient şi să nu neglijeze exerciţiile fizice.

Depresia
În mod paradoxal, depresia este frecventă şi în timpul celor mai frumoase sărbători!  La aceasta contribuie stresul, oboseala, emoţiile, obligaţiile sociale, lipsa unor persoane dragi sau unele conflicte familiale, lipsurile materiale ce pot interveni în această perioadă. De aceea, este foarte important să recunoaşteţi fenomenul, fie că este propria persoană, fie că este cineva apropiat şi să luaţi măsuri. Pentru asta trebuie să priviţi evenimentele şi persoanele din jur cu realism şi să le acceptaţi aşa cum sunt, să evitaţi izolarea, să vă planificaţi activităţile astfel încât să aveţi şi timp de odihnă, şi  de relaxare. Dacă însă sentimentul de tristeţe, de gol şi de inutilitate persistă, nu ezitaţi să căutaţi ajutor specializat.

Probleme respiratorii şi alergii
În perioada sărbătorilor pot apărea şi probleme respiratorii. Astfel, mai slaba ventilaţie din cauza frigului (ferestrele se deschid mai puţin) şi din cauza aerului uneori mai uscat, pentru că aprindem lumânări parfumate, folosim spray-uri sau geluri de cameră, la care se adaugă şi fumul de la focul făcut în sobe sau şemineu în zilele festive, fumul dens de ţigară din timpul meselor festive; toate acestea pot afecta atât bolnavii cu astm sau BPCO (bronhopneumopatie cro­nică obstructivă), cât şi cardiacii. În fine, nici alergiile nu sunt rare. Unele persoane sunt alergice la brazii naturali, altele la cei artificiali. Aceştia din urmă, ca şi decoraţiile vechi de Crăciun pot fi acoperite cu praf sau mucegai, aşa că pot afecta persoanele sensibile.

Simptomele alergice (secreţie nazală abundentă, lăcrimare, tuse iritativă, strănut) pot fi uneori confundate cu o infecţie respiratorie, dar în cazul alergiilor lipseşte febra, iar simptomele pot persista săptămâni în şir, mai mult deci decât o infecţie. Baloanele pot determina o reacţie la latex, iar diferite alimente, alergii digestive. De asemenea, unii brazi, unele decoraţiuni sau instalaţii de iluminare pot conţine PVC şi plumb, care rămân pe mână sau în spaţiul din jur, aşa că fiţi atenţi la inscripţiile de pe etichete şi nu uitaţi să vă spălaţi pe mâini. Dacă nu sunt manipulate cu atenţie, artificiile pot produce accidente periculoase, soldate cu traumatisme, arsuri sau pierderea vederii.

365 de zile
Toată această expunere nu este menită să vă înfricoşeze, nici să vă scoată din spiritul sărbătorilor, ci doar să vă reamintească, dacă mai era nevoie, ca îngrijirea sănătăţii trebuie să reprezinte o preocupare permanentă, fără pauză, fără vacanţă, fără peri­culoasa autoindulgenţă, 365 de zile pe an. Şi, de asemenea, că în aceste zile sfinte ar trebuie să fim recunoscători în primul rând pentru sănătatea noastră şi a celor dragi şi să ne propunem să facem totul pentru a o păstra!