Umărul dureros

De multe ori în practica medicală ne confruntăm cu afecţiuni deosebit de versatile, care se manifestă prin simptome atipice sau localizări anormale. Pacientul tinde în mod firesc să-şi asocieze suferinţa de maladia unui organ din vecinătate, prezentând-o astfel medicului şi reuşind uneori să-l inducă în eroare, ceea ce impune investigaţii suplimentare şi întârzie precizarea diagnosticului şi începerea tratamentului.

De multe ori în practica medicală ne confruntăm cu afecţiuni deosebit de versatile, care se manifestă prin simptome atipice sau localizări anormale. Pacientul tinde în mod firesc să-şi asocieze suferinţa de maladia unui organ din vecinătate, prezentând-o astfel medicului şi reuşind uneori să-l inducă în eroare, ceea ce impune investigaţii suplimentare şi întârzie precizarea diagnosticului şi începerea tratamentului.

Să luăm un simptom frecvent – umărul dureros. El poate fi  produs atât de boli ale articulaţiei humerale: traumatisme, inflamaţii sau infecţii (artrite, osteoartrite, bursite, tendinite), tumori, dar şi de numeroase alte afecţiuni: discopatia cervicală, tumori medulare, boli cardiovasculare (angină, infarct miocardic), boli pulmonare (cancer pulmonar, pleurită, pleurezie, pneumotorax), iritaţie diafragmatică, abces subfrenic, boli hepatice (tumori sau abcese) sau boli ale vezicii biliare (calculi, colecistită, colangită), boli gastro-duodenale (gastrita sau ulcerul), ruptura de splină, pancreatita acută, sarcina ectopică, unele cancere, neuropatiile.

Stabilirea diagnosticului

Pentru stabilirea diagnosticului, medicul analizează atât caracterul durerii – intensitatea (uşoară, medie sau severă), localizarea, iradierea în braţ (întâlnită în cardiopatia ischemică sau discopatia cervicală), caracterul cronic sau acut, factorii care o induc sau accentuează, cât şi simptomele asociate: deformare locală, tumefacţie, modificări de culoare, slăbiciune musculară, parestezii, scăderea mobilităţii, prezenţa febrei.

Existenţa unui traumatism recent în antecedente, deformarea locală şi echimozele sugerează o fractură, în timp ce febra, tumefacţia şi roşeaţa locală indică o artrită sau osteoartrită, bursită, tendinită, iar durerea însoţită doar de tumefacţie arată o poliartrită reumatoidă. Dacă durerea se accentuează la mişcare sau la ridicarea braţului este un proces inflamator sau traumatism local, în timp ce durerea fără tulburări de motilitate aduce în discuţie o durere reflectată, de natură extraarticulară.

SIMPTOME. Durerile umărului de natură extraarticulară sunt însoţite de simptome extrem de diverse: tulburări digestive în afecţiunile biliare şi gastrice, dispnee în pneumotorax, scădere în greutate şi astenie în cancer, tulburări de ritm cardiac, palpitaţii în cardiopatia ischemică, scăderea reflexelor şi a sensibilităţii în discopatia cervicală sau tumori medulare, prezenţa unor vezicule pe piele în zona zoster.

LA CONTROL. În orice caz, o durere acută şi severă sau o durere care persistă una sau două săptămâni impune prezentarea la medic. După anamneză şi examen fizic, medicul de familie poate indica un examen de specialitate – ortopedic, neurologic, cardiologic, reumatologic, precum şi investigaţii paraclinice: examen radiologic pentru umăr şi gât, examen de sânge, EKG.