Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dupa ce am iesit din anotimpul friguros, in care diversele tipuri de infectii respiratorii si complicatiile lor nesuferite nu ne dadeau pace, iata descoperim ca nici vara germenii nu au odihna! De aceasta data este vorba despre toxiinfectiile alimentare atat de raspandite, de contagioase, de neplacute, gata oricand sa ne strice vacanta, week-end-ul sau o iesire in natura. Ele sunt usor de recunoscut, dar mai dificil de tratat, caci nu raspund in majoritatea cazurilor tratamentului cu antibiotice. Vestea buna este ca prevenirea lor este in mainile noastre: o buna igiena si respectarea unor reguli simple de manipulare a alimentelor ne feresc de acestea!
Zeci de microorganisme
Exista multe zeci de microorganisme care pot genera toxiinfectii alimentare, prin actiunea lor sau uneori prin efectul toxinelor produse. Ele sunt de natura virala, microbiana sau parazitara. Infectiile sunt evident mai frecvente vara si apar de obicei in epidemii mai mari sau mai mici. Practic, cei mai multi dintre noi avem macar o astfel de experienta neplacuta in cursul anului. De exemplu, in SUA, unde igiena alimentelor este strict controlata si cazurile de imbolnavire expun vinovatii la costisitoare procese, se raporteaza anual 48 de milioane de imbolnaviri (unul din sase americani prezinta cel putin un astfel de episod), soldate cu 128.000 de spitalizari si cel putin 3.000 de morti. Microorganismele ajung in intestine, se fixeaza si se multiplica, invadand tesuturile si uneori produc toxine care intra in sange. Unele dintre simptomele rezultate (de exemplu, diareea sau varsaturile) reprezinta incercarea organismului de a scapa de atacatori, lucru care se intampla, de obicei, in mod natural in cateva zile. Agentii cauzali pot fi: virali (in special rotavirusuri si norovirusuri), parazitari (de exemplu, giardia sau toxoplasma gondi), dar in cele mai multe cazuri de origine bacteriana, cele mai intalnite infectii fiind cauzate de stafilococ, salmonella, campylobacter, clostridium perfringens, bacillus cereus, shigella, Escherichia Coli, Listeria monocytogenes, clostridium botulinum etc.
Gravitatea infectiei depinde de virulenta tulpinii respective, de numarul de microorganisme ingerate, dar si de starea fiziologica a organismului, de eficienta raspunsului imun. Astfel, persoanele varstnice, copiii, gravidele sunt mai expuse imbolnavirii, riscuri mai mari prezentand bolnavii cu diabet, afectiuni hepatice cronice, cancer. De cele mai multe ori, pacientii prezinta forme usoare sau medii de boala, mai rar forme severe sau complicatii. Nu trebuie uitat insa ca si alte maladii, de exemplu hepatita de tip A, infectiile urinare sau chiar si cele respiratorii (mai ales in cazul copiilor) sau intoxicatiile cu ciuperci, produse din peste sau fructe de mare se insotesc de simptome digestive similare (greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale).
Contaminarea
Simptomele se instaleaza, de regula, dupa cateva ore sau zile dupa ingestia alimentelor contaminate si persista trei pana la zece zile. Trebuie precizat ca de cele mai multe ori alimentele respective nu prezinta nici un fel de modificari alarmante din punct de vedere al aspectului sau mirosului. Cele mai frecvente surse de infectii sunt: ouale, carnea cruda sau preparatele din carne, laptele si produsele lactate, cremele, sosurile, salatele. De fapt orice produs poate fi contaminat. Infectarea se poate face si de la vegetalele nespalate, care au fost contaminate cu germeni din apa sau sol. Carnea animalelor se poate contamina in abatoare, in timpul sacrificarii lor, daca germenii din intestinele acestora vin in contact cu restul carnii. Contaminarea se mai poate produce in timpul procesarii alimentelor, in timpul gatitului sau in timpul transportului ori in cazul depozitarii in spatii sau la temperaturi inadecvate. Toxiinfectiile se pot transmite si pe cale fecal-orala, de la persoane infectate sau purtatoare, care nu respecta regulile de igiena si pot contamina apa, mancarea, diferite obiecte sau suprafete. De asemenea, inotul (si inghitirea apei) in locuri necontrolate (dar uneori si in piscine sau stranduri) sau consumul de apa din surse nesigure poate duce la acelasi rezultat.
Norovirusuri sau rotavirusuri
Toxiinfectiile virale sunt produse cel mai frecvent de norovirusuri sau rotavirusuri. Sunt frecvente, apar foarte des la copii (dar nu numai) si in general au forme usoare. Simptomele apar la 12-24 chiar 48 de ore de la contaminare, sunt reprezentate de varsaturi, diaree apoasa, moderata, in jur de patru-cinci scaune pe zi, febra joasa (pana la 38ºC) si dureri de cap. De regula, dureaza doua-trei zile.
Salmonella. Aceasta bacterie cauzeaza frecvent toxiinfectii. Exista numeroase tulpini de acest tip, foarte raspandite, ele gasindu-se in intestinele gainilor, ratelor, bovinelor sau ale altor animale de ferma, ale caror fecale pot contamina solul si apa. De asemenea, se gasesc in fecalele animalelor de companie, de exemplu, caini, pisici, hamsteri, pasari, broaste testoase sau reptile. Contaminarea se face prin oua, produse din oua, carne de pui sau de vita, vegetale nespalate ori de la bolnavi sau purtatori care pot contamina hrana sau apa. Ouale sunt foarte usor de contaminat, uneori chiar inainte de depunere, adica in organismul pasarii. Alteori, procesul are loc dupa ce au fost depuse, prin materii fecale sau praf, in unele cazuri bacteria putand avansa prin coaja spre interiorul oului. Simptomele apar la 12-72 de ore de la contaminare si dureaza de regula patru-sapte zile. Semnele sunt reprezentate de diaree, cu scaune numeroase, apoase, apoi galben-verzui si fetide, precum si varsaturi, pierderile de lichide putand duce la deshidratare. De asemenea, apar febra si crampele abdominale. Rareori, bolnavii pot face sindrom Reiter, manifestat prin dureri si inflamatii articulare, inflamatii oculare sau la nivelul uretrei, precum si eruptii sau ulceratii ale pielii si mucoaselor. Mai ales inflamatiile articulare pot persista o perioada indelungata (luni sau ani).
Stafilococ. Contaminarea alimentelor cu stafilococ auriu poate conduce, de asemenea, la toxiinfectii alimentare. Aceasta se poate face de la persoane purtatoare la nivel faringian sau care prezinta infectii la nivelul mainii sau degetelor. Odata patrunsi in hrana, daca aceasta nu e pastrata corespunzator, ci este lasata la temperatura camerei, stafilococii produc o toxina periculoasa, care nu poate fi distrusa la incalzire si care e responsabila de simptomele aparute. Manifestarile apar la cateva ore de la ingestie, debutand cu varsaturi, la care se adauga diaree, crampe abdominale, febra si dureri de cap, simptomele persistand una-doua zile.
Campylobacter. Contaminarea cu Campylobacter se face prin carnea de pasare (care manevrata necorespunzator poate contamina si alte alimente), dar si din lapte pasteurizat si apa (care pot fi contaminate cu fecale de pasari salbatice sau domestice). Simptomele apar la doua-cinci zile de la contaminare si se manifesta prin diaree (foarte des cu sange), febra, varsaturi, manifestari care dureaza aproximativ o saptamana. Rar boala poate fi urmata de o complicatie grava, si anume sindromul Guillain-Barre. Aceasta este o afectiune de cauza incomplet cunoscuta, cu caracter autoimun, care debuteaza prin furnicaturi, amorteli, slabiciune la nivelul membrelor, pana la paralizii ale acestora, dar si la nivelul musculaturii respiratorii sau digestive. Bacilul cereus poate determina doua forme de boala: una in care predomina varsaturile, si alta in care pe prim-plan sunt diareea apoasa si crampele abdominale. Simptomele apar la cateva ore de la ingestia alimentelor contaminate si persista, de regula, o zi. Bacilul se gaseste in carne, lapte, vegetale, peste, dar formele in care predomina varsaturile au fost asociate mai ales cu alimentele bogate in amidon (orez, cartofi, paste, dulciuri, sosuri etc.).
Clostridium perfringens. Bacteria Clostridium perfringens se gaseste in intestinul oamenilor si animalelor, de unde poate polua solul si apa. Frecvent, infectia porneste de la carne sau produse din carne, simptomele aparand la 8-22 de ore de la ingestia alimentelor contaminate. Ele constau in crampe abdominal intense, insotite de diaree apoasa. Clostridium botulinum este o bacterie inrudita, care produce o toxiinfectie foarte grava, botulismul. Ea se gaseste in sol si poate contamina vegetale, fructe, carne, precum si conservele facute din acestea daca nu sunt bine sterilizate. Simptomele apar la 36 de ore de la contaminare, cu manifestari digestive si neurologice (slabiciune musculara, dificultati de vorbire si inghitire, dureri de cap, vedere dubla sau incetosata si, ulterior, paralizii musculare). Infectiile digestive cu E.coli, atat de discutate din cauza epidemiei recente din Europa, sunt produse de tulpini enterovirulente de coli. Acestea se gasesc in intestinele bovinelor, de unde pot contamina apa sau solul. Vegetalele nespalate, carnea insuficient preparata, laptele nepasteurizat, apa din surse nesigure pot constitui surse ale infectei. Boala apare dupa una-opt zile de la consumul infectant si se manifesta prin diaree apoasa sau hemoragica, varsaturi, dureri abdominale, febra. O varietate a acestora, tulpinile enterohemoragice, poate determina in plus la unii bolnavi complicatii periculoase, ca sindromul uremic hemolitic.
Preventie
Pentru prevenire, regula de baza este mentinerea unei bune igiene. Spalati-va pe maini cand veniti de afara, dupa ce mergeti la toaleta, inainte de a gati, inainte si dupa ce pregatiti carnea. Daca aveti rani sau infectii la degete, aplicati un plasture si folositi manusi. Vegetalele trebuie spalate abundent in jet de apa, dupa ce taiati partile alterate sau deteriorate. Chiar cele care vor fi descojite se spala inainte, de asemenea cele invelite in pungi sau folii. In cazul celor care prezinta straturi de frunze – ceapa, varza, salata verde – se elimina frunzele de la exterior. Dupa ce pregatiti carnea spalati-va pe maini si spalati suprafetele si instrumentele folosite. Nu lasati vegetalele nespalate sau carnea cruda langa alimentele preparate. Consumati doar lapte si produse din lapte pasteurizat si apa din surse sigure. Fixati termostatul frigiderului la 4ºC si depozitati imediat in el alimentele. Congelatorul trebuie fixat la aproximativ –17ºC. Pastrati separat in frigider vegetalele, carnea si mancarurile gatite. Preparati carnea la 80ºC, pana cand dispare tot sangele si reincalziti la aceeasi temperatura. Ouale trebuie consumate proaspete si numai daca au coaja intacta. Ele se prajesc bine, pe ambele fete, pana cand se solidifica. Ouale de gaina se fierb aproximativ cinci minute, iar cele de gasca sau rata si mai mult – pana la 10 minute. Daca folositi oua crude, asigurati-va ca sunt proaspete si nu folositi niciodata in acest scop oua de gasca sau de rata. Nu pastrati hrana preparata la temperatura camerei mai mult de o ora. Acest lucru este valabil si daca plecati la picnic, acoperiti alimentele si transportati-le separat cele calde de cele reci. De cate ori e posibil folositi o minilada frigorifica. Nu gustati preparatele daca aveti dubii asupra lor, chiar o singura inghititura va poate imbolnavi. Cand cumparati alimente, fiti atenti la termenul de garantie si nu luati produse partial decongelate. Alimentele crude si cele gatite trebuie cumparate la sfarsit si transportate cat mai rapid acasa.
